Decizia ÎCCJ nr. 33/2024 (HP)Punctul V

V. Punctele de vedere ale părților cu privire la dezlegarea chestiunii de drept 36. Apelantul-reclamant a arătat, în esență, că art. 75 din Codul muncii prevede doar numărul de zile lucrătoare care reprezintă preavizul, respectiv 20 de zile, dar nu și modalitatea de calcul al acestor 20 de zile, respectiv când începe și când se termină termenul. ... 37. Neexistând prevederi clare privind modalitatea de calcul în Codul muncii, se aplică dispozițiile art. 287 alin. (1) din Codul muncii, respectiv se completează cu dispozițiile legislației civile, iar legea generală în materie civilă este Codul civil. În Codul civil se stabilește, în art. 2.551 coroborat cu art. 2.553, că dacă termenul este stabilit pe zile, atunci el se calculează pe zile libere, de aceea nu se ia în considerare ziua în care i s-a comunicat angajatului preavizul și nici ziua când se împlinește termenul. De asemenea, trebuie avut în vedere și principiul de drept ubi lex non distinguit, nec nos distinguere debemus, deci acest mod de calcul se aplică tuturor termenelor din legislația civilă, iar legislația muncii face parte din această categorie de drept. ... 38. Consideră că, în cauză, trebuie lămurit și ce înseamnă „zilele lucrătoare“, respectiv faptul că nu se iau în calcul zilele libere, respectiv weekendurile și sărbătorile legale. ... 39. Pentru aceste motive, solicită să se stabilească de către Înalta Curte de Casație și Justiție că termenul de preaviz în cazul încetării relațiilor de muncă, indiferent de numărul de zile lucrătoare menționat, fie în Codul muncii, fie în contractul individual de muncă ori în contractul colectiv de muncă, se calculează conform regulilor prevăzute în legislația de drept comun aplicabilă calculării tuturor termenelor procedurale din dreptul civil, prevăzute în art. 2.551 coroborat cu art. 2.553 din Codul civil. ... 40. Apelanta-pârâtă apreciază că nu sunt îndeplinite cumulativ toate condițiile cerute de dispozițiile art. 519 din Codul de procedură civilă, în sensul că nu este îndeplinită condiția caracterului de noutate a chestiunii de drept de care depinde soluționarea cauzei, art. 75 din Codul muncii fiind în vigoare și nemodificat de la intrarea în vigoare a legii, în anul 2011. Este adevărat că practica recentă a devenit contradictorie în ce privește calculul termenului de preaviz prevăzut de art. 75 alin. (1) din Codul muncii, conducând la situații de inechitate, întrucât modalitatea de calcul al oricărui termen prevăzut de Codul muncii a ajuns să fie exclusiv în favoarea angajatului, indiferent de instituțiile de drept aplicabile, însă, într-o atare situație, numai un recurs în interesul legii ar putea aduce lumină în unificarea soluțiilor, iar până la un astfel de moment instanța de judecată este învestită cu aplicarea corectă a legii în această speță. ... 41. După comunicarea raportului întocmit de judecătorii-raportori, în condițiile art. 520 alin. (10) din Codul de procedură civilă, părțile nu au depus puncte de vedere asupra chestiunii de drept. ... ...