Decizia ÎCCJ nr. 33/2024 (HP)Punctul VI

VI. Punctul de vedere al completului de judecată care a formulat sesizarea cu privire la dezlegarea chestiunii de drept 42. Completul de judecată învestit cu soluționarea apelurilor în Dosarul nr. 23.382/3/2022, verificând jurisprudența instanțelor naționale în chestiunea de drept supusă dezlegării, a constatat că există atât soluții în sensul că la calcularea termenului de preaviz nu ar trebui luate în calcul nici ziua în care s-a comunicat notificarea și nici ultima zi în care s-a împlinit termenul, precum și în sensul că modul de calcul prevăzut de art. 2.553 din Codul civil nu este incident, întrucât sintagma „zile lucrătoare“ determină incompatibilitatea dintre Codul muncii și Codul civil. De asemenea, a identificat soluții potrivit cărora se impun a fi luate în calcul ziua în care s-a comunicat notificarea de preaviz și ultima zi în care s-a împlinit termenul, precum și în sensul că termenul de preaviz se calculează pe zile efectiv lucrate sau care ar fi trebuit lucrate, astfel că se calculează începând cu ziua următoare comunicării deciziei de concediere și/sau a notificării de preaviz, întrucât salariatul trebuie să beneficieze de numărul prevăzut de zile întregi. ... 43. Opinia exprimată de acest complet a fost aceea că, de vreme ce Codul civil nu reglementează termene calculate pe zile lucrătoare, ci pe zile calendaristice, consecutive, prevederile art. 2.553 din Codul civil nu pot fi aplicate la calculul termenului de preaviz, norma conținută de art. 75 din Codul muncii având caracterul unei norme speciale. Intervalele de timp stabilite pe zile lucrătoare, inclusiv termenul de preaviz, nu se pot calcula potrivit dispozițiilor art. 2.553 din Codul civil, astfel că un termen de 20 de zile se impune să fie calculat prin includerea zilei în care începe să curgă și a ultimei zile, în care se împlinește, în ziua următoare acesteia salariatul putând fi concediat. ... 44. Problema de drept a cărei dezlegare este apreciată necesară de completul de judecată în apel vizează identificarea primei zile a termenului de preaviz de 20 de zile atunci când comunicarea preavizului se face într-o zi lucrătoare. ... 45. Pe de o parte, se apreciază că, întrucât salariatul trebuie să beneficieze de numărul prevăzut (de minimum 20) de zile lucrătoare întregi, prima zi a termenului este ziua următoare comunicării deciziei de concediere și/sau a notificării de preaviz. Luarea în considerare drept primă zi a termenului de preaviz a zilei lucrătoare pe parcursul zilei în care acesta a fost comunicat face ca, în fapt, din momentul informării privind preavizul salariatul să mai beneficieze de protecție împotriva măsurii de concediere doar pentru 19 zile și o parte dintr-o zi, nu pentru 20 de zile lucrătoare întregi. ... 46. Pe de altă parte, de vreme ce art. 75 din Codul muncii nu reglementează caracterul întreg al celor 20 de zile lucrătoare, iar salariatul nu beneficiază de reducerea programului de lucru în scopul identificării unui nou loc de muncă în cele 20 de zile lucrătoare, luarea în calcul a primei și a ultimei zile lucrătoare din intervalul de 20 de zile mai sus amintit nu are aptitudinea de a-l vătăma în chip concret pe salariat, chiar și în ipoteza în care preavizul i-a fost comunicat acestuia la mijlocul sau spre/la finalul unei zile lucrătoare. ... ...