Decizia CCR nr. 633/2015Paragraful 9

6. Invocă şi dispoziţiile constituţionale ale art. 139 alin. (1) potrivit cărora "impozitele, taxele şi orice alte venituri ale bugetului de stat şi ale bugetului asigurărilor sociale de stat se stabilesc numai prin lege", care exclud posibilitatea ca taxele percepute de instituţiile finanţate integral din venituri proprii - art. 1 alin. (2) lit. g) - de la entităţile pe care le supraveghează să fie incluse de către alte texte legislative inferioare în categoria veniturilor publice prevăzute la art. 2 pct. 42 din Legea nr. 500/2002, pentru ca apoi, implicit, sumele alocate din aceste bugete să reprezinte fonduri publice, astfel cum sunt definite la art. 2 pct. 27 din lege, sau cheltuielile dispuse în seama veniturilor astfel formate să fie apreciate a fi cheltuieli bugetare, astfel cum sunt definite de art. 2 pct. 8 din Legea privind finanţele publice.