Decizia ÎCCJ nr. 26/2024 (HP)Punctul VII

VII. Jurisprudența instanțelor naționale 38. Din punctele de vedere și hotărârile înaintate, într-o primă orientare (majoritară, covârșitoare și bogată), s-a apreciat că intervenția instanței în contractul dintre părți, ca urmare a manifestării impreviziunii (atingerea cursului valutar instituit de prezumția legală) se realizează la momentul înregistrării notificării de echilibrare a contractului/dare în plată, deoarece acesta este momentul la care debitorul a apreciat că a intervenit o criză a contractului. Abia după ce debitorul și-a exercitat opțiunea de a se prevala de normele de protecție ale legii se poate modifica raportul juridic dintre părți. ... 39. În acest sens sunt hotărârile înaintate de Tribunalul București - Secția a VI-a civilă, Judecătoria Sectorului 2, Judecătoria Sectorului 3, Judecătoria Sectorului 4, Judecătoria Sectorului 5, Judecătoria Sectorului 6, Tribunalul Călărași, Judecătoria Buftea, Judecătoria Giurgiu, Tribunalul Ialomița, Tribunalul Ilfov, Judecătoria Alexandria, Judecătoria Roșiori de Vede, Tribunalul Sibiu, Tribunalul Hunedoara, Judecătoria Alba, Tribunalul Constanța, Judecătoria Constanța, Tribunalul Iași, Curtea de Apel Iași, Tribunalul Vaslui, Judecătoria Vaslui, Curtea de Apel Galați, Tribunalul Galați, Tribunalul Vrancea, Judecătoria Focșani, Tribunalul Brăila, Judecătoria Brăila, Judecătoria Focșani, Curtea de Apel Suceava, Tribunalul Suceava, Tribunalul Botoșani și punctele de vedere teoretice înaintate de Judecătoria Piatra-Neamț, Judecătoria Roman, Judecătoria Bolintin-Vale, Curtea de Apel Constanța, Tribunalul Specializat Argeș, Curtea de Apel Pitești și Curtea de Apel Târgu Mureș. ... 40. Într-o a doua opinie, izolată, s-a arătat că intervenția instanței se produce de la momentul pronunțării instanței/data rămânerii definitive a hotărârii judecătorești, această orientare întâlnindu-se în practica înaintată de Tribunalul București - Secția a VI-a civilă (Decizia nr. 349/2022 de la 26 ianuarie 2022), Tribunalul Teleorman - Secția civilă, Judecătoria Videle, Judecătoria Turnu Măgurele, Judecătoria Zimnicea, Judecătoria Constanța (sentințele civile nr. 1.353 din 16 februarie 2022 și 526 din 20 ianuarie 2023), Judecătoria Galați (sentințele nr. 4.377/2023 din 6 octombrie 2023, nr. 4.669/2023 din 23 octombrie 2023, nr. 4.987/2023 din 8 noiembrie 2023 și nr. 75/2024 din 22 ianuarie 2024) și punctul de vedere teoretic înaintat de Judecătoria Piatra-Neamț. ... 41. Într-o a treia orientare s-a considerat că instanța va da curs cererii de adaptare a contractului de la data introducerii cererii de chemare în judecată, în acest sens pronunțându-se Curtea de Apel Bacău (Decizia nr. 441/2020), Curtea de Apel Iași, Judecătoria Sectorului 1 (Sentința civilă nr. 5.868/2022 din 29 iunie 2022, Tribunalul Specializat Argeș (deciziile nr. 550 din 4 decembrie 2023 și 57 din 5 februarie 2024) și Curtea de Apel Pitești (Decizia nr. 376/A-COM din 27 octombrie 2023). ... 42. Din punctele de vedere teoretice exprimate de Tribunalul Teleorman - Secția conflicte de muncă, asigurări sociale și de contencios administrativ și fiscal, Tribunalul Vaslui și Judecătoria Galați reiese și o a patra opinie potrivit căreia intervenția instanței în contractul dintre părți, ca urmare a manifestării impreviziunii (atingerea cursului valutar instituit de prezumția legală), se realizează la momentul apariției evenimentului de impreviziune (atingerea cursului valutar instituit de prezumția legală). ... 43. Referitor la prestațiile deja executate în stare de impreviziune, înainte de momentul înregistrării notificării debitorului, într-o opinie, s-a apreciat că sunt considerate câștigate contractului, iar instanța nu va ține cont de acestea. Măsurile de adaptare a contractului stabilite de către instanță nu pot fi aplicate retroactiv, iar sintagma „pentru viitor“ trebuie să aibă în vedere data formulării notificării, întrucât acesta este momentul la care debitorul invocă în mod efectiv intervenirea impreviziunii, efectele măsurii de adaptare a contractului neputându-se produce în funcție de durata demersului judiciar inițiat (în acest sens, considerentele deciziei Curții Constituționale nr. 623/2016 paragraful 98 și ale Deciziei Curții Constituționale nr. 62/2017 paragraful 49). ... 44. În acest sens s-au exprimat Judecătoria Alba Iulia, Judecătoria Piatra-Neamț, Tribunalul București, Judecătoria Giurgiu, Judecătoria Bolintin-Vale, Tribunalul Ialomița, Curtea de Apel Constanța, Tribunalul Constanța, Curtea de Apel Galați, Judecătoria Galați, Tribunalul Vrancea, Judecătoria Focșani, Tribunalul Brăila, Judecătoria Brăila, Tribunalul Iași, Tribunalul Vaslui, Curtea de Apel Pitești, Curtea de Apel Târgu Mureș. ... 45. Corelativ acestei opinii, s-a arătat că instanța trebuie să țină cont de acestea în situația în care este chemată să dispună echilibrarea contractului și eventual să găsească modalități suplimentare de echilibrare a contractului pe lângă cea a stabilirii unui curs valutar mediu. ... 46. A fost exprimată și opinia în sensul că prestațiile executate după momentul apariției impreviziunii nu sunt câștigate contractului, acestea urmând a fi avute în vedere la echilibrarea contractului (Tribunalul Teleorman - Secția conflicte de muncă, asigurări sociale și de contencios administrativ și fiscal). ... 47. În interpretarea și aplicarea prevederilor art. 4 alin. (4) din Legea nr. 77/2016 raportat la art. 970 din Codul civil de la 1864 și art. 1.271 din Codul civil, o modalitate de echilibrare a contractului de credit care să producă efecte pentru viitor este stabilizarea cursului valutar, iar nu reducerea soldului creditului, în cazul în care nu are loc o schimbare a monedei în care a fost acordat creditul. Adaptarea contractului afectat de impreviziunea valutară trebuie să urmărească, în primul rând, înlăturarea riscului valutar, ca tip de risc financiar la care este expus consumatorul care contractează un credit în monedă străină, și, subsecvent, ajustarea obligației debitorului, pentru înlăturarea onerozității excesive. Această adaptare urmărește exclusiv înlăturarea riscului valutar viitor, iar nu înlăturarea onerozității excesive a obligației cauzate de materializarea riscului valutar în trecut. Reducerea soldului nu reprezintă o modalitate de echilibrare a contractului, soluția optimă fiind aceea ca ratele ulterioare să fie achitate raportat la cursul valutar de la momentul încheierii contractului, la care se adaugă un procent de 52,6% având în vedere și faptul că orice creștere peste acest prag [art. 4 alin. (1^1) lit. a) din Legea nr. 77/2016] este prezumată absolut de legiuitor ca fiind o împrejurare care face mult prea oneroasă executarea obligațiilor pentru debitori. ... 48. A fost exprimată și opinia că reducerea soldului creditului ar putea reprezenta, la rândul ei, o modalitate de echilibrare a contractului de credit care să producă efecte pentru viitor, în acest sens pronunțându-se Judecătoria Roman, Judecătoria Târgu-Neamț, Tribunalul București, Judecătoria Giurgiu, Tribunalul Ialomița, Tribunalul Ilfov, Judecătoria Brăila, Tribunalul Iași, Curtea de Apel Pitești. ... 49. Curțile de apel Brașov, Cluj, Craiova și Timișoara nu au identificat jurisprudență și nu au comunicat niciun punct de vedere. ... 50. Ministerul Public a arătat că, la nivelul Secției judiciare - Serviciul judiciar civil, nu se verifică, în prezent, practică judiciară, în vederea promovării unui eventual recurs în interesul legii în problema de drept ce formează obiectul sesizării. ... ...