Decizia ÎCCJ nr. 21/2024 (HP)Punctul VI

VI. Jurisprudența instanțelor naționale în materie A. Jurisprudență comunicată de curțile de apel Prima chestiune de drept supusă dezlegării 50. Într-o primă orientare jurisprudențială s-a apreciat că, după intrarea în vigoare a dispozițiilor art. 5 alin. (6) din Decretul-lege nr. 118/1990, recunoașterea unor drepturi proprii copilului minor sau copilului născut în timpul strămutării în temeiul acestei norme are drept consecință încetarea practicii anterioare de recunoaștere a dreptului la aceeași indemnizație, în temeiul art. 1 alin. (1) lit. e) din decretul-lege anterior menționat. ... 51. Această orientare jurisprudențială se regăsește la nivelul: Curții de Apel Timișoara - Secția contencios administrativ și fiscal (Decizia civilă nr. 521 din 22 mai 2022, pronunțată în Dosarul nr. 4.311/30/2021 - opinie majoritară, definitivă); tribunalelor Mureș - Secția contencios administrativ și fiscal (Sentința nr. 555 din 2 octombrie 2023, pronunțată în Dosarul nr. 347/102/2023; Sentința nr. 818 din 29 noiembrie 2023, pronunțată în Dosarul nr. 2.967/102/2022, ambele definitive), Vrancea - Secția a II-a civilă și de contencios administrativ și fiscal (Sentința civilă nr. 87/2023 din 24 februarie 2023, pronunțată în Dosarul nr. 993/91/2022, definitivă). ... 52. În același sens au fost exprimate și punctele de vedere teoretice, nesusținute de practică judiciară, ale următoarelor instanțe: tribunalele Hunedoara - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, Iași - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, Vaslui, București, Ialomița, Ilfov și Teleorman. ... 53. În susținerea orientării jurisprudențiale și a punctelor de vedere teoretice, au fost expuse argumentele de mai jos. ... 54. După intrarea în vigoare a prevederilor Legii nr. 130/2020, comisia constituită în baza Decretului-lege nr. 118/1990 stabilește dreptul copiilor persoanelor aflate în situația prevăzută la art. 1 alin. (1) și (2) din decretul-lege menționat exclusiv în baza art. 5 alin. (6) și (7) din același act normativ. Însă stabilirea drepturilor în favoarea copiilor are în vedere calitatea acestora de copii ai persoanelor persecutate politic. Prin urmare, drepturile acestor copii sunt strâns legate de calitatea părinților lor de persoane persecutate politic. Așadar, copiii nu puteau suferi persecuția politică în nume propriu, ci doar ca efect al persecuției politice la care au fost supuși părinții lor. Măsurile cu caracter politic în sensul Decretului-lege nr. 118/1990 nu puteau fi luate față de un copil minor, ci numai față de o persoană majoră. ... 55. Se impune interpretarea unitară a celor două alineate nou-introduse, respectiv alin. (6) și (7) ale art. 5 din Decretul-lege nr. 118/1990, din care rezultă că textele arătate urmăresc să reglementeze situația copiilor persoanei care a fost victima nominală a măsurilor de persecuție, și nu cazul copiilor persoanelor cărora li s-a recunoscut dreptul la indemnizație până la apariția modificărilor legislative (în rândul cărora se pot regăsi copiii persoanei vizate efectiv de măsura represivă). ... 56. Interpretarea redată mai sus este susținută și de expunerea de motive la legile nr. 71/2022 și nr. 210/2022. ... 57. Au fost considerate drept relevante pentru o astfel de interpretare și considerentele Deciziei nr. 4 din 30 ianuarie 2023, pronunțat de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, în cadrul cărora s-a reținut că drepturile legiferate abia în anul 2022, recunoscute în cuprinsul alin. (5) și (6) ale art. 5 din Decretul-lege nr. 118/1990, sunt menite să atenueze pe cât posibil lipsurile/suferințele de ordin material și pe cele de ordin moral îndurate de destinatarii normei, în considerarea condiției lor sociale, de copii născuți la data la care unul sau ambii părinți s-au aflat în una dintre situațiile prevăzute la art. 1 alin. (1) și (2) din același decret-lege, ori de copii născuți după încetarea acestor situații. ... 58. Într-o altă orientare jurisprudențială s-a apreciat că, după intrarea în vigoare a dispozițiilor art. 5 alin. (6) din Decretul-lege nr. 118/1990, recunoașterea unor drepturi proprii copilului minor sau copilului născut în timpul strămutării, în temeiul acestei norme, nu are drept consecință încetarea practicii anterioare de recunoaștere a dreptului la aceeași indemnizație, în temeiul art. 1 alin. (1) lit. e) din decretul-lege menționat. ... 59. Această orientare jurisprudențială se regăsește la nivelul: tribunalelor Mureș - Secția contencios administrativ și fiscal (Sentința civilă nr. 496 din 14 iulie 2023, pronunțată în Dosarul nr. 718/102/2023, definitivă), Caraș-Severin - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal (Sentința civilă nr. 506 din 5 decembrie 2023, pronunțată în Dosarul nr. 1.033/115/2023, definitivă). ... 60. În acest sens a fost exprimat și un punct de vedere teoretic, nesusținut de practică judiciară, de către Tribunalul Giurgiu. ... 61. În susținerea orientării jurisprudențiale și a punctului de vedere teoretic, au fost expuse considerentele de mai jos. ... 62. Raportat la considerentele Deciziei nr. 9 din 13 octombrie 2014 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 866 din 27 noiembrie 2014 („Decizia nr. 9 din 13 octombrie 2014“), copilul persoanei care a avut stabilit domiciliu obligatoriu și care a locuit împreună cu aceasta în perioada de referință poate avea calitatea de persoană persecutată politic, sub rezerva îndeplinirii acelorași condiții ca persoana principal vizată de măsura administrativă. ... 63. Nicio dispoziție din cuprinsul Decretului-lege nr. 118/1990 nu interzice aplicarea beneficiilor în discuție și în privința copilului unei persoane minore la data strămutării, iar acolo unde legea nu distinge nici interpretului nu îi este permis să distingă. Prin urmare, nu se pot exclude dintre persoanele persecutate cele care erau minore în perioada strămutării, efectele persecuției fiind resimțite, alături de părinții lor, și de către minori. ... Cea de-a doua chestiune de drept supusă dezlegării 64. Într-o primă orientare jurisprudențială s-a apreciat că descendenții persoanelor prevăzute la art. 5 alin. (6) din Decretul-lege nr. 118/1990 nu au dreptul la indemnizația lunară stabilită conform prevederilor art. 5 alin. (7) din actul normativ menționat, atât prevederile alin. (6) , cât și ale alin. (7) având în vedere aceiași destinatari ai normei, respectiv copiii persoanei principal vizate de măsurile represive. ... 65. Această orientare jurisprudențială se regăsește la nivelul: Curții de Apel Timișoara - Secția contencios administrativ și fiscal (Decizia civilă nr. 521 din 22 mai 2022, pronunțată în Dosarul nr. 4.311/30/2021, definitivă); tribunalelor Vrancea - Secția a II-a civilă și de contencios administrativ și fiscal (Sentința civilă nr. 557 din 4 decembrie 2023, pronunțată în Dosarul nr. 876/91/2023, definitivă), Caraș-Severin - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal (Sentința civilă nr. 506 din 5 decembrie 2023, pronunțată în Dosarul nr. 1.033/115/2023, definitivă), Mureș - Secția contencios administrativ și fiscal (Sentința nr. 555 din 2 octombrie 2023, pronunțată în Dosarul nr. 347/102/2023; Sentința nr. 818 din 29 noiembrie 2023, pronunțată în Dosarul nr. 2.967/102/2022, ambele definitive). ... 66. În acest sens au fost exprimate puncte de vedere teoretice, nesusținute de practică judiciară, de către următoarele instanțe: tribunalele Hunedoara - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, Vaslui, Galați, București, Ialomița și Ilfov. ... 67. În susținerea orientării jurisprudențiale și a punctelor de vedere teoretice, au fost expuse considerentele de mai jos. ... 68. După cum se poate constata din economia modificărilor operate prin Legea nr. 130/2020, acordarea compensațiilor a fost extinsă și în privința copiilor celor decedați în stare de deportare, precum și în privința copiilor minori la data la care unul sau ambii părinți s-au aflat în una dintre situațiile prevăzute la art. 1 alin. (1) și (2) din Decretul-lege nr. 118/1990, cât și a copiilor născuți în perioada în care unul sau ambii părinți s-au aflat în una dintre aceste situații. ... 69. Astfel, sfera beneficiarilor compensațiilor acordate prin actul reparator este restrânsă la persoanele persecutate din motive politice de dictatura comunistă, precum și la soții, respectiv copiii acestora. ... 70. Nu există niciun temei pentru extinderea sferei beneficiarilor și la descendenții de grad mai îndepărtat care, în raport cu persoanele aflate în situațiile de la art. 1 alin. (1) și (2) din Decretul-lege nr. 118/1990, nu au calitatea de copii, ci pe aceea de nepoți. ... 71. Prevederile alin. (7) al art. 5 din Decretul-lege nr. 118/1990 au în vedere o situație care nu a fost vizată de hotărârile judecătorești prin care s-a recunoscut calitatea de beneficiar și membrilor de familie ai celor față de care s-au luat măsurile de persecuție politică, respectiv cazul copiilor născuți după încetarea măsurilor de represiune politică. ... 72. Prevederile alin. (6) al art. 5 din Decretul-lege nr. 118/1990 au în vedere copiii care, născuți fiind, au resimțit nemijlocit măsurile luate împotriva părinților lor, în perioada de aplicare a acestora, în timp ce alin. (7) al aceluiași articol are în vedere copiii din aceeași familie, care s-au născut însă ulterior încetării măsurilor și care, așa cum rezultă din expunerea de motive la legile nr. 71/2022 și nr. 210/2022, trebuie să beneficieze de reparațiile acordate prin Decretul-lege nr. 118/1990. ... 73. Prevederile alin. (6) și (7) ale art. 5 din Decretul-lege nr. 118/1990 au în vedere aceiași destinatari ai normei, adică copiii persoanei principal vizate de măsurile represive, a cărei situație servește ca temei al solicitării beneficiului actului normativ. Diferența dintre ipoteza celor două texte este realizată doar în funcție de data nașterii copiilor persoanelor care au avut de suferit cu titlu principal măsurile în discuție, iar reglementarea distinctă a celor două ipoteze care au la baza aceeași situație factuală (părinte persecutat politic) a fost necesară pentru că s-a apreciat că și copiii născuți după încetarea evenimentelor au resimțit consecințele măsurilor, chiar după încetarea acestora, însă nu cu aceeași intensitate, ceea ce se reflectă în indemnizația stabilită de legiuitor. ... 74. Au fost indicate drept relevante pentru această interpretare considerentele Deciziei nr. 4 din 30 ianuarie 2023, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, arătându-se, printre altele, că alin. (6) și (7) ale art. 5 din Decretul-lege nr. 118/1990 nu urmăresc recunoașterea unui drept în virtutea calității de copil al persoanelor față de care s-au luat măsurile de represiune politică, ci s-a apreciat că includerea copiilor în rândul beneficiarilor decretului-lege se justifică față de împrejurarea că efectele negative materiale și/sau morale decurgând din măsurile politice luate s-au produs și asupra copiilor acestora, măsurile reparatorii având ca scop atenuarea suferințelor și privațiunilor încercate de copiii înșiși, fie ei născuți în timpul sau după luarea măsurilor. ... 75. Un argument în sensul că nu s-au creat drepturi sau titulari noi (în sensul de moștenitori ai victimelor) este și existența dreptului de opțiune, prevăzut de art. 5 alin. (8) din Decretul-lege nr. 118/1990, între indemnizațiile care au la bază aceleași considerente legislative, respectiv calitatea de victimă a măsurilor de represiune politică. ... 76. Noutatea pe care o aduc, din perspectiva destinatarilor normei, alin. (6) și (7) ale art. 5 din Decretul-lege nr. 118/1990 nu este dată de crearea unei noi categorii de beneficiari în sensul de urmași ai victimei, ci de faptul că, pe lângă reglementarea acelorași drepturi recunoscute jurisprudențial, se lămurește situația copiilor din aceeași familie în care, față de unul sau ambii părinți, s-au luat măsuri politice, copii născuți însă după încetarea efectivă a măsurilor. ... 77. Într-o altă orientare jurisprudențială s-a apreciat că descendenții persoanelor prevăzute la art. 5 alin. (6) din Decretul-lege nr. 118/1990 au, la rândul lor, dreptul la indemnizația lunară stabilită conform prevederilor art. 5 alin. (7) din actul normativ menționat, în calitate de copii ai unor persoane persecutate politic. ... 78. Această orientare jurisprudențială se regăsește la nivelul: Curții de Apel Târgu Mureș - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal (decizia pronunțată în Dosarul nr. 1.141/102/2022, definitivă); Tribunalului Mureș – Secția contencios administrativ și fiscal (Sentința nr. 496 din 14 iulie 2023, pronunțată în Dosarul nr. 718/102/2023, definitivă). ... 79. În acest sens au fost exprimate puncte de vedere teoretice, nesusținute de practică judiciară, de către următoarele instanțe: tribunalele Iași - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, Giurgiu și Teleorman. ... 80. În susținerea orientării jurisprudențiale și a punctelor de vedere teoretice, au fost expuse considerentele de mai jos. ... 81. Acceptând faptul că persoana minoră în perioada de referință are calitatea de persoană persecutată în nume propriu, nu există nicio justificare pentru ca, în temeiul art. 5 alin. (7) din Decretul-lege nr. 118/1990, copilul acesteia să nu beneficieze de drepturile prevăzute în favoarea acestei categorii de persoane, câtă vreme nu solicită aceste beneficii în calitate de nepot (de pe urma bunicilor), ci în calitate de copil al unei persoane persecutate. Faptul că bunicul său major a fost persecutat nu înlătură calitatea de persoană persecutată a părintelui său, chiar dacă, în perioada persecuției, acesta din urmă era minor, iar calitatea de beneficiar a copilului persoanei minore la data persecuției trebuie raportată la situația sa de copil al acestei persoane, prin raportare la părintele său, și nu la aceea de nepot, prin raportare la bunic. ... 82. Curțile de apel Alba Iulia, Bacău, Cluj, Constanța, Craiova, Oradea, Pitești, Ploiești și Suceava; tribunalele Arad - Secția a III-a contencios administrativ și fiscal, litigii de muncă și asigurări sociale, Timiș - Secția contencios administrativ și fiscal, București, Giurgiu, Ilfov, Teleorman, Galați, Iași - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal și Vaslui au comunicat faptul că, în raza lor teritorială de competență, nu a fost identificată jurisprudență cu privire la chestiunea de drept supusă dezlegării. ... 83. Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a comunicat faptul că, la nivelul Secției judiciare - Serviciul judiciar civil, nu se verifica, la momentul respectiv, practică judiciară, în vederea promovării unui recurs în interesul legii cu privire la problema de drept ce formează obiectul sesizării. ... ... B. Jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție 84. Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a pronunțat: – Decizia nr. 9 din 13 octombrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 866 din 27 noiembrie 2014, prin care a fost admisă sesizarea formulată de Curtea de Apel Brașov - Secția de contencios administrativ și fiscal, în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile și s-a stabilit că: 1. În interpretarea dispozițiilor art. 1 alin. (1) din Decretul-lege nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum și celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri, republicat, cu modificările și completările ulterioare, pot beneficia de drepturile prevăzute de decretul-lege și persoanele care făceau parte, în perioada de referință, din categorii sociale necompatibile cu orânduirea socială instaurată în România după data de 6 martie 1945, cum ar fi cazul chiaburilor, în măsura în care fac dovada că se încadrează în una dintre ipotezele reglementate de lit. a) - e) ale aceluiași alineat și îndeplinesc și celelalte condiții impuse de lege. ... 2. În interpretarea dispozițiilor art. 1 alin. (1) lit. d) din Decretul-lege nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum și celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri, republicat, cu modificările și completările ulterioare: a) noțiunea de «domiciliu obligatoriu» se referă numai la situația în care a fost instituită măsura administrativă de stabilire a domiciliului obligatoriu, cu consecința îngrădirii dreptului de alegere în mod liber a domiciliului, iar nu și la cazurile în care persoana în cauză și membrii familiei sale au avut limitată doar libertatea de circulație; ... b) pot beneficia de drepturile prevăzute de decretul-lege membrii familiei - soțul/soția și copiii - ai persoanei care a avut stabilit domiciliul obligatoriu și care au locuit împreună cu aceasta în perioada de referință, sub rezerva îndeplinirii acelorași condiții ca și persoana principal vizată de măsura administrativă.“; ... ... ... – Decizia nr. 60 din 20 septembrie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1066 din 8 noiembrie 2021, prin care s-a respins, ca inadmisibilă, sesizarea formulată de Tribunalul Dolj - Secția contencios administrativ și fiscal, în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea următoarelor chestiuni de drept: 1. Legea aplicabilă stabilirii dreptului copilului aflat în situația prevăzută de art. 5 alin. (7) din Decretul-lege nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum și celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 130/2020, este cea în vigoare la momentul formulării cererii de către copil sau cea de la data soluționării cererii de către agenția județeană de plăți și inspecție socială, respectiv forma modificată prin Legea nr. 232/2020? ... 2. Dispozițiile art. 5 alin. (7) din Decretul-lege nr. 118/1990, în forma modificată prin Legea nr. 232/2020, se interpretează în sensul că dreptul copilului se va stabili prin reanalizarea dreptului părintelui la data depunerii cererii de către copil, urmând a se analiza dacă părintele s-ar afla la data depunerii cererii de către copil în una dintre situațiile prevăzute de art. 1 alin. (1) lit. a) -f) din Decretul-lege nr. 118/1990 și dacă la acel moment ar întruni condițiile prevăzute de acest act normativ pentru a beneficia de indemnizație sau se va ține cont de încadrarea părintelui în una dintre situațiile prevăzute de art. 1 alin. (1) lit. a) -f) din Decretul-lege nr. 118/1990, stabilită printr-o hotărâre emisă anterior pe numele său, și de faptul că hotărârile emise anterior datei de 31 iulie 1997 sunt acte administrative cu caracter jurisdicțional, care nu pot fi revocate conform deciziilor Curții Constituționale nr. 55/2000 și nr. 56/2000?“, prezentând relevanță considerentele de la paragrafele 44-50 din hotărârea menționată; ... ... – Decizia nr. 4 din 30 ianuarie 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 174 din 1 martie 2023, prin care a fost admisă sesizarea formulată de Tribunalul Arad - Secția a III-a de contencios administrativ și fiscal, litigii de muncă și asigurări sociale în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile și s-a stabilit că: În interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 5 alin. (6) din Decretul-lege nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum și celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri, republicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1208 din 10 decembrie 2020, cu modificările și completările ulterioare, copilul înfiat cu efectele filiației firești de alte persoane nu este exclus, pentru acest motiv, de la beneficiul drepturilor solicitate, în considerarea persecuției politice a părintelui său biologic. ... ... 85. Cu toate că vizează interpretarea prevederilor Ordonanței Guvernului nr. 105/1999, este oportun a fi adusă în discuție, pentru identitate de rațiune, și Decizia nr. 68 din 9 octombrie 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1060 din 23 noiembrie 2023, prin care a fost admisă sesizarea formulată de Tribunalul Constanța - Secția de contencios administrativ și fiscal în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile și s-a statuat că: În interpretarea dispozițiilor art. 3^1 alin. (3) din Ordonanța Guvernului nr. 105/1999 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate de către regimurile instaurate în România cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945 din motive etnice, republicată, cu modificările și completările ulterioare, de aceste prevederi pot beneficia numai copiii persoanelor care erau născute sau cel puțin concepute la data determinată a refugiului, expulzării sau strămutării în altă localitate, evenimente prevăzute de art. 1 alin. (1) lit. c) din ordonanță. ... ... ...