Decizia ÎCCJ nr. 21/2024 (HP)Punctul X

X. Înalta Curte de Casație și Justiție A. Asupra admisibilității sesizării 89. Potrivit dispozițiilor art. 519 din Codul de procedură civilă, „Dacă, în cursul judecății, un complet de judecată al Înaltei Curți de Casație și Justiție, al curții de apel sau al tribunalului, învestit cu soluționarea cauzei în ultimă instanță, constatând că o chestiune de drept, de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei respective, este nouă și asupra acesteia Înalta Curte de Casație și Justiție nu a statuat și nici nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare, va putea solicita Înaltei Curți de Casație și Justiție să pronunțe o hotărâre prin care să se dea rezolvare de principiu chestiunii de drept cu care a fost sesizată“. ... 90. Așadar, condițiile de admisibilitate care trebuie îndeplinite cumulativ pentru pronunțarea unei hotărâri prealabile sunt: – existența unei cauze aflate în curs de judecată, în ultimă instanță; ... – cauza care face obiectul judecății să se afle în competența legală a unui complet de judecată al Înaltei Curți de Casație și Justiție, al curții de apel sau al tribunalului învestit să soluționeze cauza; ... – soluționarea pe fond a cauzei să depindă de lămurirea chestiunii de drept ce face obiectul sesizării; ... – chestiunea de drept identificată, a cărei lămurire se solicită, să prezinte un grad de dificultate care impune intervenția instanței supreme și să aibă caracter de noutate; ... – Înalta Curte de Casație și Justiție să nu fi statuat asupra respectivei chestiuni de drept, iar aceasta să nu facă nici obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare. ... ... 91. Analizând admisibilitatea sesizării de față, se constată că sunt îndeplinite toate condițiile enumerate. ... 92. Instanța de trimitere este un complet de judecată al Tribunalului Mureș - Secția contencios administrativ și fiscal, învestită cu soluționarea în primă și ultimă instanță, în conformitate cu art. 13 alin. (8) din Decretul-lege nr. 118/1990 coroborat cu Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, a unei cauze având ca obiect contestația formulată împotriva deciziei emise de Agenția pentru Plăți și Inspecție Socială Mureș de respingere a unei cereri de acordare a drepturilor prevăzute de Decretul-lege nr. 118/1990. ... 93. Prin contestație, s-a solicitat: anularea deciziei emise de Agenția pentru Plăți și Inspecție Socială Mureș; obligarea pârâtei la stabilirea calității reclamantei de persoană îndreptățită a beneficia de drepturile reglementate de art. 5 din Decretul-lege nr. 118/1990 și, în consecință, să se dispună obligarea pârâtei la plata indemnizației legale începând cu luna următoare datei depunerii cererii la A.J.P.I.S. Mureș. ... 94. Reclamanta a formulat pretenția în calitate de fiică a unei persoane născute la 12.11.1948, anterior perioadei de strămutare a părinților acesteia (2.03.1949-9.08.1963), din localitatea de domiciliu în Târgu Mureș. ... 95. În drept, au fost invocate prevederile art. 5 și art. 13 alin. (1) din Decretul-lege nr. 118/1990, arătându-se că mama reclamantei, minoră la data strămutării, a fost vizată personal de această măsură, astfel încât, în temeiul art. 5 alin. (7) din Decretul-lege nr. 118/1990, reclamanta este îndreptățită să beneficieze de dreptul reglementat de textul de lege menționat. ... 96. Față de considerentele expuse în cadrul paragrafelor precedente, se constată că soluționarea pe fond a cauzei depinde de lămurirea chestiunii de drept ce face obiectul sesizării. ... 97. Prin urmare, se constată că sunt îndeplinite primele trei condiții de admisibilitate. ... 98. Caracterul veritabil al chestiunii de drept este motivat în mod convingător de către instanța de trimitere, sub aspectul dificultății de interpretare a textelor legale, care reiese și din expunerea opiniilor teoretice divergente și marcate de diverse nuanțe ale instanțelor, cât și prin prisma identificării unei practici neunitare incipiente, ca premisă ce impune angrenarea mecanismului hotărârii prealabile. ... 99. În ceea ce privește noutatea chestiunii de drept relevate, aceasta reprezintă o condiție distinctă de cea a lipsei statuării asupra chestiunii de către Înalta Curte de Casație și Justiție, iar în lipsa unei definiții a „noutății“ și a unor criterii de determinare a acestei noțiuni în cuprinsul art. 519 din Codul de procedură civilă, evaluarea condiției menționate revine Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, astfel cum s-a reținut constant în jurisprudența anterioară (spre exemplu: Decizia nr. 1 din 17 februarie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 260 din 9 aprilie 2014; Decizia nr. 13 din 8 iunie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 518 din 13 iulie 2015; Decizia nr. 4 din 14 ianuarie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 132 din 19 februarie 2019; Decizia nr. 76 din 15 noiembrie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1213 din 21 decembrie 2021). ... 100. Condiția noutății este îndeplinită când problema de drept nu a mai fost analizată, în interpretarea unui act normativ aflat de mult în vigoare ori aceasta decurge dintr-un act normativ intrat în vigoare relativ recent, prin raportare la momentul sesizării. ... 101. În cadrul sesizării pendinte este îndeplinită cerința menționată. Dispozițiile legale supuse interpretării au fost introduse printr-un act normativ de dată recentă, Legea nr. 130/2020, în vigoare din 18 iulie 2020. ... 102. Caracterul de noutate se pierde numai pe măsură ce chestiunea de drept primește o dezlegare din partea instanțelor, concretizată într-o practică judiciară consacrată, ceea ce nu este cazul de față. ... 103. Examenul jurisprudențial efectuat a relevat că există practică judiciară divergentă, în formă incipientă, reflectând interpretări diferite ale prevederilor art. 5 alin. (6) și (7) din Decretul-lege nr. 118/1990. ... 104. Astfel, în ceea ce privește prima problemă de drept supusă interpretării, prin Decizia civilă nr. 521 din 22 mai 2022 (Dosar nr. 4.311/30/2021 - opinie majoritară), pronunțată de Curtea de Apel Timișoara - Secția contencios administrativ și fiscal, sentințele nr. 555 din 2 octombrie 2023 (Dosar nr. 347/102/2023) și nr. 818 din 29 noiembrie 2023 (Dosar nr. 2.967/102/2022), pronunțate de Tribunalul Mureș - Secția contencios administrativ și fiscal, Sentința civilă nr. 87/2023 din 24 februarie 2023 (Dosar nr. 993/91/2022), pronunțată de Tribunalul Vrancea - Secția a II-a civilă și de contencios administrativ și fiscal, s-a statuat în sensul că, după intrarea în vigoare a dispozițiilor art. 5 alin. (6) din Decretul-lege nr. 118/1990, recunoașterea unor drepturi proprii copilului minor sau copilului născut în timpul strămutării în temeiul acestei norme are drept consecință încetarea practicii anterioare de recunoaștere a dreptului la aceeași indemnizație, în temeiul art. 1 alin. (1) lit. e) din Decretul-lege nr. 118/1990, iar, pe de altă parte, prin Sentința civilă nr. 496 din 14 iulie 2023 (Dosar nr. 718/102/2023), pronunțată de Tribunalul Mureș - Secția contencios administrativ și fiscal, și prin Sentința civilă nr. 506 din 5 decembrie 2023 (Dosar nr. 1.033/115/2023), pronunțată de Tribunalul Caraș-Severin - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, s-a stabilit că, după intrarea în vigoare a dispozițiilor art. 5 alin. (6) din Decretul-lege nr. 118/1990, recunoașterea unor drepturi proprii copilului minor sau copilului născut în timpul strămutării, în temeiul acestei norme, nu are drept consecință încetarea practicii anterioare de recunoaștere a dreptului la aceeași indemnizație, în temeiul art. 1 alin. (1) lit. e) din Decretul-lege nr. 118/1990. ... 105. Pe de altă parte, în ceea ce privește cea de-a doua problemă de drept supusă interpretării, prin Decizia civilă nr. 521 din 22 mai 2022 (Dosar nr. 4.311/30/2021), pronunțată de Curtea de Apel Timișoara - Secția contencios administrativ și fiscal, Sentința civilă nr. 557 din 4 decembrie 2023 (Dosar nr. 876/91/2023), pronunțată de Tribunalul Vrancea - Secția a II-a civilă și de contencios administrativ și fiscal, Sentința civilă nr. 506 din 5 decembrie 2023 (Dosar nr. 1.033/115/2023) pronunțată de Tribunalul Caraș-Severin - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, sentințele nr. 555 din 2 octombrie 2023 (Dosar nr. 347/102/2023), nr. 818 din 29 noiembrie 2023 (Dosar nr. 2.967/102/2022), pronunțate de Tribunalul Mureș – Secția contencios administrativ și fiscal, s-a stabilit că descendenții persoanelor prevăzute de art. 5 alin. (6) din Decretul-lege nr. 118/1990 nu au dreptul la indemnizația lunară stabilită conform art. 5 alin. (7) din actul normativ menționat, atât alin. (6) , cât și alin. (7) având în vedere aceiași destinatari ai normei, respectiv copiii persoanei principal vizate de măsurile represive, în timp ce, prin decizia pronunțată de Curtea de Apel Târgu Mureș - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal în Dosarul nr. 1.141/102/2022 și prin Sentința nr. 496 din 14 iulie 2023 (Dosar nr. 718/102/2023), pronunțată de Tribunalul Mureș - Secția contencios administrativ și fiscal, s-a apreciat că descendenții persoanelor prevăzute la art. 5 alin. (6) din Decretul-lege nr. 118/1990 au, la rândul lor, dreptul la indemnizația lunară stabilită conform prevederilor art. 5 alin. (7) din actul normativ menționat, în calitate de copii ai unor persoane persecutate politic. ... 106. În final, se constată a fi îndeplinită și condiția ca Înalta Curte de Casație și Justiție să nu fi statuat asupra chestiunii de drept, iar aceasta nici să nu formeze obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare, așa cum rezultă și din corespondența Ministerului Public, prezentată anterior. ... 107. În concluzie, se impune a fi valorificat mecanismul de unificare a practicii judiciare, reglementat de art. 519 din Codul de procedură civilă, întrucât sunt întrunite condițiile legale referitoare la existența unei veritabile chestiuni de drept, care prezintă caracter de noutate. ... ... B. Cu privire la fondul chestiunilor de drept supuse dezlegării 108. Prioritar, se impune o prezentare a cadrului normativ și a evoluției sale în timp, a împrejurărilor care au determinat divergența de jurisprudență, precum și identificarea cu exactitate a chestiunii de drept care se impune a fi rezolvată pe fond. ... 109. Potrivit dispozițiilor art. 1 alin. (1) și (2) din Decretul-lege nr. 118/1990, beneficiază de prevederile acestui act normativ persoanele persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum și cele deportate în străinătate ori constituite în prizonieri, care au avut de suferit persecuții precum cele enumerate în cadrul acestor alineate. ... 110. În forma sa inițială, Decretul-lege nr. 118/1990 a recunoscut o serie de drepturi persoanelor persecutate din motive politice, iar prin modificările ulterioare aduse acestuia a fost extinsă sfera beneficiarilor de drepturi și în cazul soților supraviețuitori. ... 111. Anterior adoptării Legii nr. 130/2020 pentru completarea art. 5 din Decretul-lege nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum și celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri, acest act normativ nu reglementa situația copiilor persoanelor cărora dreptul la indemnizație le-a fost recunoscut, însă dreptul acestora a fost recunoscut pe cale jurisprudențială, după apariția Deciziei nr. 9 din 13 octombrie 2014, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 866 din 27 noiembrie 2014. ... 112. Chiar dacă această decizie a avut ca obiect interpretarea dispozițiilor art. 1 alin. (1) lit. d) din Decretul-lege nr. 118/1990, stabilind că „pot beneficia de drepturile prevăzute de decretul-lege membrii familiei - soțul/soția și copiii - persoanei care a avut stabilit domiciliul obligatoriu și care au locuit împreună cu aceasta în perioada de referință, sub rezerva îndeplinirii acelorași condiții ca și persoana principal vizată de măsura administrativă“, în jurisprudență s-a considerat că, pentru identitate de rațiune, copiii persoanei care a avut stabilit domiciliul obligatoriu și care au locuit împreună cu aceasta în perioada de referință nu pot avea un alt tratament decât cei care au locuit cu părinții lor în perioada strămutării într-o altă localitate, ipoteză prevăzută de dispozițiile art. 1 alin. (1) lit. e) din același act normativ. ... 113. În baza acestei orientări jurisprudențiale au fost pronunțate hotărâri prin care s-a recunoscut dreptul la indemnizație în favoarea copiilor în viață la data la care s-au luat măsurile de persecuție față de unul sau ambii părinți, precum și copiilor care s-au născut în perioada în care măsurile și-au produs efectele directe. ... 114. Modificările introduse prin Legea nr. 130/2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 623 din 15 iulie 2020 și intrată în vigoare la data de 18 iulie 2020, au constat în completarea dispozițiilor art. 5 din Decretul-lege nr. 118/1990 cu alineatele (5) - (9) , prin care au fost conferite drepturi inclusiv copiilor persoanelor persecutate politic, conform celor patru ipoteze legale descrise în alineatele nou-introduse în corpul actului normativ de bază. ... 115. Rațiunea acestui act normativ completator al Decretului-lege nr. 118/1990, regăsită în expunerea de motive a legii, evocă ideea că drepturile recunoscute în cuprinsul art. 5 alin. (5) -(9) din acest act normativ sunt menite să atenueze pe cât posibil lipsurile de ordin material și suferințele de ordin moral îndurate de copiii minori la data la care unul sau ambii părinți s-au aflat în una dintre situațiile prevăzute la art. 1 alin. (1) și (2) din același act normativ, de copiii născuți în perioada în care unul sau ambii părinți s-au aflat în una din aceste situații ori de copiii născuți după încetarea acelorași situații. ... 116. Drepturile recunoscute în cuprinsul art. 5 alin. (6) -(9) din Decretul-lege nr. 118/1990, republicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1208 din 10 decembrie 2020, cu renumerotarea articolelor, reprezintă drepturi proprii reglementate în beneficiul destinatarilor normei, iar recunoașterea acestor drepturi este subordonată îndeplinirii a două condiții: – unul sau ambii părinți ai destinatarului normei să se fi aflat în una dintre situațiile prevăzute la art. 1 alin. (1) și (2) din acest act normativ; ... – destinatarul normei trebuie să se încadreze, prin situația proprie, în una dintre ipotezele prevăzute de art. 5 alin. (6) -(7) din același act normativ. ... ... 117. Dispozițiile art. 5 alin. (6) din Decretul-lege nr. 118/1990 se referă la copiii deja născuți la data debutului persecuțiilor, precum și la cei născuți în perioada în care unul sau ambii părinți s-au aflat în una dintre situațiile prevăzute la art. 1 alin. (1) și (2) din acest act normativ, cărora li s-a stabilit dreptul la o indemnizație lunară în același cuantum cu indemnizația de care ar fi beneficiat părintele lor decedat, iar dispozițiile art. 5 alin. (7) îi vizează pe copiii născuți după încetarea situațiilor prevăzute la art. 1 alin. (1) și (2) din același act normativ, cărora li s-a acordat dreptul la o indemnizație lunară în cuantum de 50% din indemnizația de care ar fi beneficiat părintele lor decedat. ... 118. Se constată că reglementarea introdusă prin art. 5 alin. (6) din Decretul-lege nr. 118/1990 se suprapune cu interpretarea jurisprudențială anterior menționată, în cadrul căreia s-a recunoscut copiilor deja născuți la data debutului persecuțiilor, precum și celor născuți în perioada strămutării un drept similar, în temeiul dispozițiilor art. 1 alin. (1) lit. e) din acest act normativ. ... 119. Reglementarea introdusă prin art. 5 alin. (7) din Decretul-lege nr. 118/1990 are în vedere o situație care nu a fost vizată de hotărârile judecătorești prin care s-a recunoscut calitatea de beneficiar și membrilor de familie ai celor față de care s-au luat măsurile de persecuție politică, respectiv cazul copiilor născuți după încetarea măsurilor de represiune politică. ... 120. În litigiul în cadrul căruia s-a formulat sesizarea se regăsește situația prevăzută de art. 1 alin. (1) lit. e) din Decretul-lege nr. 118/1990, respectiv strămutarea în altă localitate. Mama reclamantei era minoră la data strămutării părinților săi și, în baza jurisprudenței anterioare evocate, ar fi beneficiat de prevederile art. 1 alin. (1) lit. e) din acest act normativ, iar, de la data intrării în vigoare a Legii nr. 130/2020, mama reclamantei, dacă ar fi trăit, ar fi beneficiat de dispozițiile art. 5 alin. (6) din același act normativ. ... 121. Prin intermediul întrebărilor formulate de instanța de trimitere, s-a solicitat interpretarea dispozițiilor art. 5 alin. (6) și (7) din Decretul-lege nr. 118/1990, având ca premisă jurisprudența anterioară de recunoaștere, în temeiul dispozițiilor art. 1 alin. (1) lit. e) din acest act normativ, a dreptului la indemnizație în favoarea copiilor în viață la data la care s-au luat măsurile de persecuție față de unul sau ambii părinți, precum și în favoarea copiilor care s-au născut în perioada strămutării părinților lor. ... 122. Plecând de la această premisă, o parte a jurisprudenței s-a orientat către soluția aplicării prevederilor art. 5 alin. (7) din Decretul-lege nr. 118/1990 și descendentului copilului minor la data la care unul sau ambii părinți au fost strămutați în altă localitate, precum și descendentului copilului născut în perioada strămutării. ... 123. La rândul său, o altă parte a jurisprudenței a constatat că, după intrarea în vigoare a dispozițiilor art. 5 alin. (6) din Decretul-lege nr. 118/1990, recunoașterea unor drepturi proprii copilului minor la data la care unul sau ambii părinți au fost strămutați în altă localitate, precum și copilului născut în perioada strămutării are drept consecință încetarea practicii anterioare de recunoaștere a dreptului la aceeași indemnizație în temeiul art. 1 alin. (1) lit. e) din acest act normativ, copilul unei astfel de persoane neavând, la rândul său, drepturi în baza prevederilor art. 5 alin. (7) din același act normativ. ... 124. Înalta Curte constată că această a doua orientare este cea corectă. ... 125. Înalta Curte apreciază că se impune interpretarea unitară a dispozițiilor art. 5 alin. (6) și (7) din Decretul-lege nr. 118/1990, în sensul că aceste dispoziții legale, introduse prin Legea nr. 130/2020, urmăresc să reglementeze situația copiilor persoanei care a fost victima nominală a măsurilor de persecuție, și nu situația copiilor persoanelor cărora li s-a recunoscut, pe cale jurisprudențială, dreptul la indemnizație până la apariția modificărilor legislative. ... 126. Pentru interpretarea dispozițiilor art. 5 alin. (7) din Decretul-lege nr. 118/1990 nu se poate recurge la premisa creată de jurisprudența anterioară care a recunoscut dreptul la compensații și copiilor deja născuți la data debutului persecuțiilor, precum și celor născuți în perioada strămutării, în temeiul dispozițiilor art. 1 alin. (1) lit. e) din acest act normativ. ... 127. Recunoașterea unor drepturi proprii copilului minor la data la care unul sau ambii părinți au fost strămutați în altă localitate, precum și copilului născut în perioada strămutării are drept consecință, după intrarea în vigoare a dispozițiilor art. 5 alin. (6) din Decretul-lege nr. 118/1990, încetarea practicii anterioare de recunoaștere a dreptului la aceeași indemnizație în temeiul art. 1 alin. (1) lit. e) din acest act normativ. ... 128. Pe cale de consecință, interpretarea corectă a dispozițiilor art. 5 alin. (7) din Decretul-lege nr. 118/1990 este aceea potrivit căreia de aceste dispoziții pot beneficia numai copiii persoanelor care au fost victime nominale ale măsurilor de persecuție din motive politice prevăzute de art. 1 alin. (1) lit. e) din actul normativ sus-menționat. ... 129. Această soluție rezultă din interpretarea literală a dispozițiilor art. 5 alin. (4) -(9) din Decretul-lege nr. 118/1990, coroborate cu dispozițiile art. 1 alin. (1) și (2) din același act normativ. Astfel, în toate aceste alineate ale art. 5 anterior menționat legiuitorul utilizează noțiunea de „copil“ cu același înțeles, respectiv copilul persoanei care a avut de suferit în mod direct persecuții din motive politice. ... 130. Dispozițiile art. 5 alin. (6) din Decretul-lege nr. 118/1990 reglementează, de la data intrării lor în vigoare, situația copiilor deja născuți la data strămutării în altă localitate și a celor născuți în perioada strămutării, în timp ce dispozițiile art. 5 alin. (7) din acest act normativ reglementează situația copilului născut după încetarea acestei măsuri. ... 131. Înalta Curte reține că prevederile alin. (7) se referă tot la copilul persoanei persecutate din motive politice, distincția față de prevederile alin. (6) fiind dată de nașterea acestuia după încetarea perioadei persecuțiilor. ... 132. Reglementarea distinctă a celor două ipoteze care au la bază aceeași situație factuală, respectiv părinte persecutat politic, a fost necesară pentru că prevederile alin. (6) vizează copiii care, născuți fiind, au resimțit nemijlocit măsurile de persecuție luate împotriva părinților lor, în perioada de aplicare a acestora, în timp ce prevederile alin. (7) au în vedere copiii din aceeași familie, care s-au născut însă ulterior încetării măsurilor și care au resimțit consecințele acestor măsuri, chiar după încetarea acestora, însă nu cu aceeași intensitate, ceea ce se reflectă în indemnizația stabilită de legiuitor, respectiv indemnizație lunară în cuantum de 100% din indemnizația de care ar fi beneficiat părintele său decedat, în cazul copilului născut la data sau în perioada strămutării, și în cuantum de 50% din aceeași indemnizație, în situația copilului născut după încetarea acestei măsuri. ... 133. În sensul unei astfel de interpretări îndrumă și expunerea de motive a Legii nr. 130/2020, lămuritoare cu privire la finalitatea urmărită de legiuitor: „Este fundamental necesar și corect ca și urmașii celor care au fost victime dovedite ale regimului comunist să beneficieze de reparațiile acordate prin Decretul-lege nr. 118/1990, deoarece datorită criteriilor aberante stabilite de regimul comunist au fost considerați ca având «origine nesănătoasă», suferind multe discriminări și limitări profesionale.“ ... 134. De asemenea, în sensul acestei interpretări, pot fi avute în vedere și considerentele Deciziei nr. 4 din 30 ianuarie 2023, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 174 din 1 martie 2023, în cadrul cărora s-a reținut că drepturile recunoscute în cuprinsul art. 5 alin. (5) -(9) din Decretul-lege nr. 118/1990 sunt menite să atenueze pe cât posibil lipsurile/suferințele de ordin material și pe cele de ordin moral îndurate de destinatarii normei, în considerarea condiției lor sociale, de copii născuți la data la care unul sau ambii părinți s-au aflat în una dintre situațiile prevăzute la art. 1 alin. (1) și (2) din acest act normativ ori de copii născuți după încetarea acestor situații. Înalta Curte de Casație și Justiție a mai reținut că normele în discuție nu își propun recompensarea victimelor fostului regim totalitar comunist, prin urmașii lor, nefiind vorba despre drepturi care decurg din raportul juridic de filiație, iar reglementarea unor atari drepturi „a urmărit să atenueze suferințele proprii de ordin material și moral îndurate prin privațiuni și lipsuri, prin discriminarea, umilințele, nedreptățile, stigmatizarea constantă și de lungă durată îndurate de aceștia în calitatea lor de copii ai titularilor persecuției politice, stări și evenimente care s-au produs la o dată când cei în cauză aparțineau, în calitate de copii, familiei lor firești“. ... 135. Deși această decizie a fost pronunțată în contextul interpretării dispozițiilor art. 5 alin. (6) din Decretul-lege nr. 118/1990 sub aspectul efectelor înfierii cu efectele filiației firești, argumentele privind rațiunile avute în vedere de legiuitor și destinatarii normei sunt valabile și în contextul analizat în prezenta cauză. În consecință, dispozițiile art. 5 alin. (6) și (7) din Decretul-lege nr. 118/1990 nu urmăresc recunoașterea unor drepturi în virtutea calității de copil al persoanelor față de care s-au luat măsurile de persecuție din motive politice, includerea copiilor în rândul beneficiarilor actului normativ fiind justificată față de împrejurarea că efectele negative decurgând din aceste măsuri luate împotriva părintelui s-au produs și asupra copiilor acestuia, măsurile reparatorii având ca scop atenuarea suferințelor și privațiunilor încercate de copiii înșiși, fie ei născuți în timpul, fie după luarea măsurilor de persecuție. ... 136. Un argument suplimentar în sensul că nu s-au creat drepturi noi în favoarea moștenitorilor persoanelor persecutate din motive politice este și existența dreptului de opțiune, prevăzut de dispozițiile art. 5 alin. (8) din Decretul-lege nr. 118/1990, între indemnizațiile care au la bază aceleași considerente legislative, respectiv calitatea de victimă a măsurilor de represiune politică. ... 137. Înalta Curte reține că noutatea pe care dispozițiile art. 5 alin. (6) și (7) din Decretul-lege nr. 118/1990 o aduce, din perspectiva destinatarilor normei, față de drepturile recunoscute anterior pe cale jurisprudențială, nu este aceea că se creează o categorie nouă de beneficiari ai măsurilor reparatorii, respectiv moștenitorii persoanelor persecutate, ci că se reglementează situația copiilor din aceeași familie în care față de unul sau ambii părinți s-au luat măsurile de persecuție din motive politice, născuți însă după încetarea efectivă a acestor măsuri. ... 138. O dezlegare asemănătoare a fost dată prin Decizia nr. 68 din 9 octombrie 2023, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1060 din 23 noiembrie 2023, având ca obiect interpretarea dispozițiilor art. 3^1 alin. (3) din Ordonanța Guvernului nr. 105/1999, care au un conținut similar celor cuprinse în art. 5 alin. (7) din Decretul-lege nr. 118/1990, în considerentele căreia s-a reținut că: 108. Prin alin. (2) și (3) ale art. 3^1 din Ordonanța Guvernului nr. 105/1999 sunt vizați copiii celor decedați după încetarea situației de persecuție, copii împărțiți pe categorii, după cum urmează: alin. (2) se referă la copiii deja născuți la data debutului persecuțiilor, precum și la cei născuți în perioada în care unul sau ambii părinți s-au aflat în una dintre situațiile prevăzute la art. 1 alin. (1) lit. a) - e) și g) din ordonanța menționată, cărora li s-a stabilit dreptul la o indemnizație lunară în același cuantum cu indemnizația de care ar fi beneficiat părintele lor decedat, iar alin. (3) îi vizează pe copiii născuți după încetarea situațiilor prevăzute la art. 1 alin. (1) lit. a) - e) și g) din aceeași ordonanță, cărora li s-a acordat dreptul la o indemnizație lunară în cuantum de 50% din indemnizația de care ar fi beneficiat părintele lor decedat.“ , însă este de reținut că în cadrul paragrafului 117 din considerentele aceleiași decizii se stabilește faptul că „interpretarea trebuie restrânsă la cazurile de persecuție din motive etnice prevăzute de art. 1 alin. (1) lit. c) din Ordonanța Guvernului nr. 105/1999, atât situațiile aflate pe rolul instanțelor de trimitere, cât și practica judecătorească anterioară referindu-se strict la aceste cazuri ... ... ... ...