Decizia ÎCCJ nr. 68/2023 (HP)Punctul X

X. Înalta Curte de Casație și Justiție X.1. Asupra admisibilității sesizării 81. Potrivit dispozițiilor art. 519 din Codul de procedură civilă, „Dacă, în cursul judecății, un complet de judecată al Înaltei Curți de Casație și Justiție, al curții de apel sau al tribunalului, învestit cu soluționarea cauzei în ultimă instanță, constatând că o chestiune de drept, de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei respective, este nouă și asupra acesteia Înalta Curte de Casație și Justiție nu a statuat și nici nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare, va putea solicita Înaltei Curți de Casație și Justiție să pronunțe o hotărâre prin care să se dea rezolvare de principiu chestiunii de drept cu care a fost sesizată“. ... 82. Așadar, condițiile de admisibilitate care trebuie îndeplinite cumulativ pentru pronunțarea unei hotărâri prealabile sunt: – existența unei cauze aflate în curs de judecată, în ultimă instanță; ... – cauza care face obiectul judecății să se afle în competența legală a unui complet de judecată al Înaltei Curți de Casație și Justiție, al curții de apel sau al tribunalului învestit să soluționeze cauza; ... – soluționarea pe fond a cauzei să depindă de lămurirea chestiunii de drept ce face obiectul sesizării; ... – chestiunea de drept identificată, a cărei lămurire se solicită, să prezinte un grad de dificultate care impune intervenția instanței supreme și să aibă caracter de noutate; ... – Înalta Curte de Casație și Justiție să nu fi statuat asupra respectivei chestiuni de drept, iar aceasta să nu facă nici obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare. ... ... 83. Analizând admisibilitatea sesizărilor de față, se constată că sunt îndeplinite toate condițiile enumerate. ... 84. Cele două instanțe de trimitere sunt completuri de judecată ale Tribunalului Constanța - Secția de contencios administrativ și fiscal, învestite cu soluționarea în primă și ultimă instanță, în conformitate cu art. 8 alin. (6) din Ordonanța Guvernului nr. 105/1999, coroborat cu Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, a unor cauze având ca obiect contestații formulate împotriva hotărârilor emise de C.J.P. C., de respingere a unor cereri de acordare a drepturilor prevăzute de Ordonanța Guvernului nr. 105/1999. ... 85. Prin fiecare dintre contestații s-a solicitat: anularea hotărârii emise de C.J.P. C.; să se constate calitatea reclamantului de persoană îndreptățită a beneficia de drepturile reglementate de art. 3^1 alin. (3) din Ordonanța Guvernului nr. 105/1999 și, în consecință, să se dispună obligarea C.J.P. C. la emiterea unei hotărâri în acest sens. ... 86. Reclamanții au formulat pretențiile lor în calitate de fii ai unor persoane născute în intervalul cuprins între 6.09.1940 - 6.03.1945, în perioada de strămutare a părinților lor din localitatea de domiciliu din Bulgaria pe teritoriul României, în cadrul schimbului de populație în baza Tratatului bilateral încheiat la 7 septembrie 1940 între România și Bulgaria, publicat în Monitorul Oficial nr. 212 din 12 septembrie 1940. Deci, părinții reclamanților s-au născut ulterior efectivei strămutări, în perioada de strămutare de până în 1945, însă, în raport cu data nașterii, nu pot fi considerați concepuți la data la care a avut loc efectiva strămutare. ... 87. În drept, au fost invocate prevederile art. 3^1 alin. (3) prin raportare la cele ale art. 1 alin. (1) lit. c) din Ordonanța Guvernului nr. 105/1999, arătându-se că autorii reclamanților au fost supuși în mod direct persecuțiilor din motive etnice, astfel încât, dacă ar fi trăit, ar fi fost îndreptățiți să beneficieze de dreptul reglementat de art. 1 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 105/1999. ... 88. Față de considerentele expuse în cadrul paragrafelor precedente, Înalta Curte constată că soluționarea pe fond a cauzei depinde de lămurirea chestiunii de drept ce face obiectul sesizării, și anume dacă în interpretarea dispozițiilor art. 3^1 alin. (3) din Ordonanța Guvernului nr. 105/1999, de prevederile acestei norme pot beneficia doar copiii persoanelor care erau născute sau cel puțin concepute la data la care au avut loc refugiul, expulzarea, strămutarea prevăzute de art. 1 alin. (1) lit. c) din ordonanță sau pot beneficia și copiii persoanelor care s-au născut ulterior, în perioada persecuțiilor amintite, până la data de 6 martie 1945. ... 89. Prin urmare, se constată că sunt îndeplinite primele trei condiții de admisibilitate. ... 90. Caracterul veritabil al chestiunii de drept este motivat în mod convingător de către instanțele de trimitere, sub aspectul dificultății de interpretare a textelor legale, care reiese atât din expunerea opiniilor teoretice divergente și marcate de diverse nuanțe ale instanțelor, cât și prin prisma identificării unei practici neunitare incipiente, ca premisă ce impune angrenarea mecanismului hotărârii prealabile. ... 91. În ceea ce privește noutatea chestiunii de drept relevate, aceasta reprezintă o condiție distinctă de cea a lipsei statuării asupra chestiunii de către Înalta Curte de Casație și Justiție, iar în lipsa unei definiții a „noutății“ și a unor criterii de determinare a acestei noțiuni în cuprinsul art. 519 din Codul de procedură civilă, evaluarea condiției menționate revine Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, astfel cum s-a reținut constant în jurisprudența anterioară (spre exemplu: Decizia nr. 1 din 17 februarie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 260 din 9 aprilie 2014; Decizia nr. 13 din 8 iunie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 518 din 13 iulie 2015; Decizia nr. 4 din 14 ianuarie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 132 din 19 februarie 2019; Decizia nr. 76 din 15 noiembrie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1213 din 21 decembrie 2021). ... 92. Condiția noutății este îndeplinită când problema de drept nu a mai fost analizată, în interpretarea unui act normativ aflat de mult în vigoare, ori aceasta decurge dintr-un act normativ intrat în vigoare relativ recent, prin raportare la momentul sesizării. ... 93. În cadrul sesizărilor pendinte, se constată că este îndeplinită cerința menționată. Dispozițiile legale supuse interpretării au fost introduse printr-un act normativ de dată recentă, Legea nr. 154/2021, în vigoare din 10 iunie 2021, a cărei aplicabilitate a fost prorogată prin Legea nr. 210/2022 pentru modificarea art. 1 alin. (2) din Decretul-lege nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum și celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri și pentru stabilirea unor măsuri necesare aplicării Ordonanței Guvernului nr. 105/1999 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate de către regimurile instaurate în România cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945 din motive etnice (Legea nr. 210/2022). ... 94. Caracterul de noutate se pierde numai pe măsură ce chestiunea de drept primește o dezlegare din partea instanțelor, concretizată într-o practică judiciară consacrată, ceea ce nu este valabil în cazul de față. ... 95. Examenul jurisprudențial efectuat a relevat că există practică judiciară divergentă, în formă incipientă, reflectând interpretări diferite ale prevederilor art. 3^1 alin. (3) din Ordonanța Guvernului nr. 105/1999. Astfel, prin sentințele pronunțate de Tribunalul Constanța - Secția de contencios administrativ și fiscal în dosarele nr. 8.785/118/2022, nr. 8.914/118/2022 și nr. 8.942/118/2022, definitive; Sentința civilă nr. 1.636/2022 din 15 decembrie 2022 (Dosar nr. 1.107/88/2022), pronunțată de Tribunalul Tulcea - Secția civilă de contencios administrativ și fiscal, definitivă, și Sentința civilă nr. 311F din 20 martie 2023 (Dosar nr. 1.430/98/2022), pronunțată de Tribunalul Ialomița - Secția civilă, atacată cu recurs aflat pe rolul Curții de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, s-a statuat în sensul că de dispozițiile art. 3^1 alin. (3) din Ordonanța Guvernului nr. 105/1999 beneficiază și copiii persoanelor născute în timpul persecuțiilor prevăzute la art. 1 alin. (1) lit. c) din ordonanță, iar pe de altă parte, prin sentința pronunțată în Dosarul nr. 8.771/118/2022 de Tribunalul Constanța - Secția de contencios administrativ și fiscal, definitivă; sentințele civile nr. 567/2023 din 5 mai 2023 (Dosar nr. 246/88/2023), nr. 1.659 din 19 decembrie 2022 (Dosar nr. 1.085/88/2022), nr. 127 din 7 februarie 2023 (Dosar nr. 1.655/88/2022), definitive, pronunțate de Tribunalul Tulcea - Secția civilă de contencios administrativ și fiscal, definitive, s-a decis în sensul că de respectivele dispoziții pot beneficia doar copiii persoanelor care erau născute sau cel puțin concepute la data efectivei strămutări. ... 96. În final, se constată a fi îndeplinită și condiția ca Înalta Curte de Casație și Justiție să nu fi statuat asupra chestiunii de drept, iar aceasta nici nu formează obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare, așa cum rezultă și din poziția Ministerului Public, prezentată anterior. ... 97. În concluzie, Înalta Curte reține că se impune a fi valorificat mecanismul de unificare a practicii judiciare, reglementat de art. 519 din Codul de procedură civilă, întrucât sunt întrunite condițiile legale referitoare la existența unei veritabile chestiuni de drept, care prezintă caracter de noutate. ... ... ...