Decizia ÎCCJ nr. 19/2024 (HP)Punctul V

V. Punctul de vedere al instanței de trimitere 27. Completul de judecată care a formulat sesizarea a reținut că interpretarea prevederilor art. 14 alin. (3) din Legea nr. 132/2017 trebuie să fie realizată în acord cu principiile generale ale răspunderii civile și cu luarea în considerare a elementelor evaluării judiciare a daunelor-interese datorate pentru repararea prejudiciilor patrimoniale, atunci când reparația în natură nu este posibilă sau nu constituie un mijloc adecvat pentru acoperirea prejudiciului. ... 28. Astfel, cu referire la principiul reparării integrale a prejudiciului, s-a arătat că art. 1.534 din Codul civil a introdus drept cauză de limitare a răspunderii debitorului conduita culpabilă a creditorului care a contribuit la producerea prejudiciului, întrucât ar fi inechitabil ca debitorul să răspundă pentru prejudiciile pe care creditorul le-ar fi putut evita cu o minimă diligență. ... 29. S-a arătat că textul ar putea fi aplicat nu numai pentru prejudiciile care s-au produs sau a căror producere putea fi preîntâmpinată prin măsuri rezonabile din partea creditorului, dar și pentru preîntâmpinarea sau evitarea agravării prejudiciilor care s-au produs, fiind o consacrare legislativă a principiului bunei-credințe. ... 30. În ce privește art. 14 alin. (3) din Legea nr. 132/2017, s-a arătat că ar putea fi interpretat în sensul că valoarea reparației se stabilește folosind sistemele de evaluare specializate, doar când autovehiculul nu a fost reparat, în timp ce, în situația în care autovehiculul este reparat, valoarea reparației să fie stabilită potrivit facturii emise de unitatea reparatoare. Deși textul de lege impune acordarea valorii reparațiilor rezultate din aceste facturi, în considerarea principiului general de drept privind exercitarea drepturilor cu bună-credință și a regulilor de stabilire a prejudiciului în cadrul răspunderii civile delictuale, în opinia titularului sesizării, acest text de lege trebuie să se încadreze în sistemul mai larg descris de Codul civil și să respecte liniile diriguitoare ale materiei răspunderii civile în ansamblul său, ceea ce ar putea determina amendamente si nuanțări pe cale de interpretare. ... 31. Cel chemat să interpreteze acest text de lege, confruntat fiind cu efectul unei aplicări ad litteram a acestuia, astfel cum rezultă din practica instanțelor, constând în posibilitatea aplicării unor tarife exorbitante de către unitățile service, trebuie să ia în considerare și posibilitatea de a analiza valoarea prejudiciului rezultat din facturile unității service prin raportare la prețul pieței. ... 32. Fără a contesta că o astfel de posibilitate nu este consacrată pe cale legislativă, iar legea nici nu prevede care ar putea fi criteriile după care se poate realiza o astfel de analiză, instanța de trimitere consideră că principiul bunei-credințe ar putea oferi îndrumare sub acest aspect. Pentru situația în care autoturismul nu a fost încă reparat, se apreciază că s-ar putea lua în considerare prețul mediu al pieței, stabilit pe baza unei expertize evaluatorii, în funcție de ofertele găsite pe piață. ... 33. Totodată, un alt reper relevant în realizarea interpretării textului în discuție este reprezentat de art. 1.530 din Codul civil. Astfel, în opinia instanței de trimitere, se poate analiza în ce măsură mai există legătură de cauzalitate între fapta ilicită și suma solicitată cu titlu de contravaloare reparație, dacă cheltuiala nu era necesară, ci a fost făcută din ușurință, neglijență sau simplă plăcere. Creditorul trebuie să ia măsuri pentru a atenua propriul prejudiciu, neputând rămâne complet pasiv și pune în sarcina debitorului consecințele unei inerții excesive din partea sa. ... ...