Decizia CCR nr. 498/2015Paragraful 6

5. Se mai invocă încălcarea, prin aceleaşi dispoziţii legale, a prevederilor art. 1 alin. (4) din Constituţie, care consacră principiul separaţiei puterilor în stat. Se arată în acest sens că Inspecţia Muncii este una dintre cele mai vechi instituţii din domeniul social, departamentul existând încă din anul 1894. Din 1999 există această instituţie "cu istorie şi sarcini dificile, fiind singura care apără drepturile salariaţilor în relaţiile de muncă." Se apreciază că, "în condiţiile în care aceste instituţii au funcţionat şi au dat un bun randament separat, este evident că de fapt scopul Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 86/2014 este acela de a înlătura funcţionari publici ce ocupau în mod legitim funcţii de conducere în aceste structuri, pentru ca sub aparenţa înfiinţării unor funcţii noi şi cu păstrarea atribuţiilor şi responsabilităţilor ce reveneau funcţiilor desfiinţate să poată fi creat cadrul simulat al angajării pe aceste noi funcţii a altor persoane, alese pe criteriul strict al apartenenţei politice." Se arată şi că prin actul normativ criticat se prevede că Agenţia Naţională pentru Inspecţia Muncii şi Securitate Socială este condusă de un preşedinte cu rang de secretar de stat, numit şi eliberat din funcţie prin decizie a prim-ministrului, la propunerea ministrului muncii, familiei, protecţiei sociale şi persoanelor vârstnice. Or, dacă inspectorii de muncă, în calitate de funcţionari publici, sunt subordonaţi unui secretar de stat numit politic, rezultă că şi acţiunile lor de control vor fi imposibil de realizat în contextul în care independenţa faţă de orice schimbare guvernamentală este o condiţie pentru exercitarea unui control eficient.