Decizia CCR nr. 491/2015Paragraful 18

14. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia susţin, în esenţă, că dispoziţiile art. 549^1 alin. (2) , (3) şi (5) din Codul de procedură penală încalcă accesul liber la justiţie şi dreptul la un proces echitabil, precum şi condiţiile şi limitele restrângerii exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi, întrucât judecătorul de cameră preliminară se pronunţă asupra contestaţiei formulate într-o cauză având ca obiect desfiinţarea unui înscris în camera de consiliu, fără participarea procurorului şi a persoanelor ale căror drepturi ori interese legitime pot fi afectate. Astfel, arată că este foarte posibil să existe situaţii în care procurorul de caz nu a administrat niciun fel de probe cu privire la faptele reclamate şi, cu toate acestea, să sesizeze judecătorul de cameră preliminară pentru a dispune anularea totală sau parţială a unui înscris. Consideră că dispoziţiile art. 549^1 alin. (2) din Codul de procedură penală nu sunt previzibile, deoarece nu stabilesc cadrul procesual clar, respectiv care sunt persoanele ale căror drepturi sau interese legitime pot fi afectate şi cărora judecătorul de cameră preliminară le va comunica despre procedura de confiscare sau de anulare. Totodată, procedura de informare prevăzută de art. 549^1 alin. (2) din Codul de procedură penală nu este în măsură să confere persoanei interesate un cadru efectiv pentru a-şi formula apărările. Arată că dispoziţiile de lege criticate încalcă, astfel, dreptul la un proces echitabil în componentele sale referitoare la contradictorialitate şi oralitate, întrucât nu permit comunicarea către părţi a documentelor care sunt de natură să influenţeze decizia judecătorului şi nu prevăd posibilitatea părţilor de a discuta efectiv observaţiile depuse instanţei.