Decizia ÎCCJ nr. 7/2024 (RIL)Punctul IX

IX. Opinia procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție 36. Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a apreciat ca fiind în litera și spiritul legii prima orientare jurisprudențială, în sensul că, în interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 5 și art. 20 din Legea nr. 514/2003, prestarea activității specifice, de reprezentare juridică, se poate realiza de către consilieri juridici, în calitatea lor de funcționari publici (în cazul unei autorități, instituții publice sau persoane juridice de drept public) sau de angajați cu contract individual de muncă (în cazul unei instituții sau al unei persoane juridice de drept public ori de drept privat), independent de înscrierea acestora în Tabloul profesional al consilierilor juridici ținut de Colegiile Consilierilor Juridici din România. ... 37. În argumentarea acestei opinii, s-a arătat că, din coroborarea dispozițiilor art. 1 alin. (3) și (5) , art. 16 alin. (1) , art. 41 alin. (1) , art. 40 alin. (1) și ale art. 124 din Constituția României, rezultă că instanțele judecătorești, ca autoritate publică învestită cu prerogativa înfăptuirii actului de justiție, trebuie să respecte, cu prioritate, principiile statului de drept; or, unul dintre fundamentele statului de drept este reprezentat de caracterul universal și obligatoriu al legilor. În interpretarea și aplicarea legilor, instanțele judecătorești trebuie să se asigure că hotărârile sunt în litera și spiritul normelor de drept incidente în litigiu, iar prin soluțiile pronunțate nu se încalcă principiul referitor la supremația Constituției și garanțiile constituționale privind libertățile fundamentale și drepturile cetățenești (nediscriminarea, dreptul la muncă, libertatea de asociere). ... 38. În problema de drept ce formează obiectul prezentului recurs în interesul legii, Ministerul Public a apreciat că instanțele judecătorești care au adoptat prima orientare jurisprudențială au acționat corect, în lumina dispozițiilor art. 124 din Constituție, întrucât au analizat condițiile exercitării profesiei de consilier juridic din perspectiva unicului act normativ care prezintă putere de lege în această materie - Legea nr. 514/2003. ... 39. Instanțele judecătorești care au adoptat cea de-a doua orientare jurisprudențială au dat prevalență statutului profesional și, în esență, au considerat că ar trebui puse sub semnul echivalenței condițiile de organizare și exercitare a profesiei de consilier juridic și condițiile de organizare și exercitare a profesiei de avocat, chestiune care contravine prevederilor Legii nr. 514/2003. ... 40. Conform art. 84 alin. (1) din Codul de procedură civilă, „Persoanele juridice pot fi reprezentate convențional în fața instanțelor de judecată numai prin consilier juridic sau avocat, în condițiile legii“. ... 41. O analiză comparativă a Legii nr. 514/2003, care reglementează profesia de consilier juridic, și a Legii nr. 51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat, republicată, cu modificările și completările ulterioare (Legea nr. 51/1995), ce reglementează profesia de avocat, relevă argumente extrem de solide în susținerea primei orientări jurisprudențiale și demontează argumentele regăsite în susținerea celei de-a doua orientări jurisprudențiale. ... 42. De asemenea, în ceea ce privește statutele celor două profesii, se observă că Statutul profesiei de avocat, adoptat prin Hotărârea Consiliului Uniunii Naționale a Barourilor din România nr. 64/2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 898 din 19 decembrie 2011, cu modificările și completările ulterioare (Statutul profesiei de avocat), deși este un act infralegal, se aplică tuturor avocaților și produce consecințe juridice importante, fiind adoptat în temeiul legii, de către un for prevăzut de lege (Congresul avocaților), ce are acordată prin lege această atribuție, în timp ce Statutul profesiei de consilier juridic, deși în mod procedural a fost adoptat conform dispozițiilor art. 25 alin. (1) din Legea nr. 514/2003, în concret aduce completări nepermise la norme cu putere de lege și, în niciun caz, nu poate produce consecințele juridice previzionate de forul care l-a adoptat (Congresul Extraordinar al Colegiilor Consilierilor Juridici din România), în sensul ca statutul să fie aplicabil tuturor consilierilor juridici, întrucât forul care l-a adoptat aparține unei asociații profesionale care nu cuprinde decât o parte din consilierii juridici, forul nu este prevăzut de lege și nici nu are acordată prin lege atribuția de adoptare a statutului profesiei. ... 43. Examinarea critică a dispozițiilor celor două legi în discuție (Legea nr. 514/2003 și Legea nr. 51/1995) conduce, din punctul de vedere al Ministerului Public, la lămurirea problemei de drept care a fost soluționată neunitar de către instanțele judecătorești - mai exact, în ce măsură exercitarea profesiei specifice, de consilier juridic, este supusă rigorilor de organizare prevăzute de lege pentru exercitarea profesiei de avocat. ... 44. Nu se pot stabili condiții suplimentare pentru exercitarea profesiei de consilier juridic nici prin analogii forțate cu Legea nr. 51/1995, nici prin dispozițiile unui act cu putere infralegală - Statutul profesiei de consilier juridic - care nu este opozabil erga omnes, ci membrilor asociației profesionale care l-a adoptat, și nu conține doar norme praeter legem sau secundum legem (în suplinirea sau în executarea legii), ci adaugă nepermis la lege, devenind astfel un veritabil act contra legem. ... 45. Conform art. 8 din Legea nr. 514/2003, orice persoană care îndeplinește condițiile cumulative menționate în respectivul text de lege are dreptul să devină consilier juridic, însă dobândirea efectivă a calității de consilier juridic a generat controverse. Conform art. 2 din Legea nr. 514/2003, calitatea de consilier juridic se dobândește prin numire în funcție sau prin angajare în muncă, după caz; accesul în profesia de consilier juridic nu este condiționat de vreo formalitate sau examen prealabil, astfel cum este situația celor care doresc să devină avocați și, în consecință, trebuie să participe la examenele organizate de Uniunea Națională a Barourilor din România (U.N.B.R.), în condițiile Legii nr. 51/1995. ... 46. În mod corespunzător, consilierii juridici pot, în condițiile art. 20 din Legea nr. 514/2003 și cu respectarea legislației specifice privind asociațiile și fundațiile, să constituie structuri la nivel județean sau la nivel național, pe anumite ramuri sau domenii de activitate, potrivit intereselor profesionale, dar în mod evident legiuitorul nu a vizat să instituie o obligație în acest sens. ... 47. În cazul avocaților, art. 1 alin. (2) și (3) din Legea nr. 51/1995 statuează: (2) Profesia de avocat se exercită numai de avocații înscriși în tabloul baroului din care fac parte, barou component al Uniunii Naționale a Barourilor din România, denumită în continuare U.N.B.R. (3) Constituirea și funcționarea de barouri în afara U.N.B.R. sunt interzise. Actele de constituire și de înregistrare ale acestora sunt nule de drept. Nulitatea poate fi constatată și din oficiu. ... 48. Este lesne de observat că Statutul profesiei de consilier juridic reflectă dispozițiile Legii nr. 51/1995. Acest statut prezintă însă două vicii majore: pe de o parte, toate prevederile care limitează dreptul de exercitare a profesiei de consilier juridic sunt contrare literei și spiritului Legii nr. 514/2003, iar, pe de altă parte, spre deosebire de U.N.B.R., asociația consilierilor juridici care a adoptat statutul în discuție nu are niciun fel de îndrituire să stabilească condițiile de organizare și exercitare a profesiei de consilier juridic și, pe deasupra, să își aroge poziția de unică formă asociativă a consilierilor juridici. ... 49. În mod evident, problema principală a Statutului profesiei de consilier juridic este reprezentată de lipsa de legitimitate a forului care l-a adoptat. ... 50. În privința avocaților, Legea nr. 51/1995 stabilește imperativ ca avocații să fie înscriși într-un barou constituit la nivel de județ, iar respectivul barou să facă parte din U.N.B.R. ... 51. Conform art. 60 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 51/1995, Congresul avocaților este organ de conducere al U.N.B.R., iar potrivit art. 63 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 51/1995, una dintre atribuțiile Congresului avocaților este să adopte și să modifice statutul profesiei de avocat. ... 52. În ceea ce privește consilierii juridici, prevederile art. 5 și ale art. 20 din Legea nr. 514/2003 prevăd că aceștia pot constitui asociații profesionale, la nivel național sau județean, pe ramuri sau domenii de activitate, fără să impună însă vreo obligație în acest sens. În aceste condiții, Statutul profesiei de consilier juridic adoptat de Congresul Extraordinar al Colegiilor Consilierilor Juridici din România nu poate fi sub nicio formă opozabil consilierilor juridici care nu fac parte din respectivele colegii. ... 53. Cu referire la faptul că dispozițiile din Statutul profesiei de consilier juridic sunt contrare Legii nr. 514/2003, Ministerul Public a indicat punctual doar următoarele două chestiuni care constituie adăugiri nepermise la conținutul actului normativ, astfel cum acesta a fost elaborat de legiuitor: (i) afilierea la un colegiu al consilierilor juridici și înscrierea pe tabloul profesional, prevăzute în statut drept condiții pentru dobândirea calității de consilier juridic și (ii) impunerea susținerii unui examen de definitivare în profesie la sfârșitul stagiului, pe modelul examenului de definitivare în profesia de avocat, care să fie organizat de către Ordinul Consilierilor Juridici din România. ... 54. Această ultimă chestiune (dezideratul de a se impune un examen de definitivare în profesia de consilier juridic sub auspiciile Ordinului Consilierilor Juridici din România) este unul dintre elementele care explică modul defectuos în care a fost interpretată și aplicată Legea nr. 514/2003; s-a încercat o echivalare între consilieri juridici și avocați, fără a se lua în calcul principala diferență între cele două profesii, și anume faptul că avocații desfășoară o activitate de interes public, dar esențialmente liberală, fiind astfel necesară reglementarea strictă a profesiei printr-un sistem intern de conducere, coordonare și control (sistem format din barouri și U.N.B.R.), pe când consilierii juridici își desfășoară activitatea - tot de interes public - sub supravegherea angajatorului (fie că vorbim de o autoritate de stat, de o instituție publică sau de o societate cu personalitate juridică). ... 55. De aceea, Ministerul Public a apreciat că sunt nefondate soluțiile potrivit cărora, în lipsa afilierii la un colegiu, consilierii juridici eludează efectuarea stagiului profesional și definitivarea în profesie, întrucât din interpretarea sistematică a Legii nr. 514/2003 rezultă că revin angajatorului obligațiile de a organiza stagiul profesional și de a certifica definitivarea în profesie a consilierului juridic aflat în slujba sa - obligații care, în situația avocaților stagiari, revin structurilor profesionale prevăzute de lege (barouri, U.N.B.R., Institutul Național pentru Pregătirea și Perfecționarea Avocaților). ... 56. La fel de nefondate sunt obiecțiunile în sensul că, nefiind afiliați la un colegiu, consilierii juridici eludează răspunderea pentru activitatea profesională, întrucât din dispozițiile art. 17 și art. 22 din Legea nr. 514/2003 rezultă că, pentru modul de îndeplinire a îndatoririlor de serviciu, consilierul juridic răspunde, primordial, în fața persoanei juridice în slujba căreia se află - spre deosebire de avocați, care răspund primordial în fața organelor de conducere ale profesiei. ... 57. În consecință, nu există temei legal sau rațiune logico-juridică pentru care consilierilor juridici care nu sunt afiliați la un colegiu și nu sunt înscriși pe tabloul profesional să le fie refuzat dreptul de a reprezenta în instanță persoane juridice, conform art. 84 alin. (1) din Codul de procedură civilă. ... 58. O soluție în sens contrar ar însemna un act de discriminare, o încălcare a dreptului la muncă și, nu în ultimul rând, o contorsionare a libertății de asociere într-o obligație de asociere. ... ...