Decizia ÎCCJ nr. 4/2024 (RIL)Punctul VI

VI. Opinia procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție 35. Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a apreciat că dispozițiile art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017 sunt aplicabile în cazul acțiunilor având ca obiect drepturi salariale ale personalului din justiție, prin care magistrații (judecători sau procurori) au solicitat salarizarea la nivel maxim prin raportare la colegi care ocupă funcții similare și cărora li s-a recunoscut, prin hotărâri judecătorești, dreptul la o indemnizație similară cu cea a procurorilor din cadrul Direcției Naționale Anticorupție/Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, astfel încât, în ipoteza admiterii unor astfel de acțiuni, drepturile salariale sunt plafonate la nivelul grilei de salarizare prevăzute pentru anul 2022 în tabelele conținute la lit. A și B ale cap. I din anexa nr. V la Legea-cadru nr. 153/2017, corespunzător funcției și gradului profesional ale fiecărui reclamant. ... 36. De asemenea, s-a apreciat că, în ceea ce privește nivelul din grilă la care se va opera plafonarea, acesta este cel corespunzător funcției, gradului profesional și vechimii în funcție a fiecărui reclamant în parte, acest element neputând fi raportat la o altă categorie profesională - cum ar fi procurorii din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție -, întrucât o atare abordare ar fi contrară principiilor nediscriminării, egalității și al ierarhizării, pe verticală și pe orizontală, astfel cum sunt consacrate de art. 6 lit. b) , c) și f) din Legea-cadru nr. 153/2017. ... 37. Pentru aceleași argumente, procurorul general a opinat că dispozițiile art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017 sunt aplicabile și în procedurile care au ca obiect lămurirea dispozitivului sau contestațiile la titlu formulate în privința acestor hotărâri judecătorești. ... 38. În motivarea punctului de vedere s-au invocat jurisprudența Curții Constituționale, precum și jurisprudența obligatorie a Înaltei Curți de Casație și Justiție și s-a susținut că Legea-cadru nr. 153/2017 nu a conservat soluția egalizării la nivel maxim a salarizării personalului din cadrul aceleași instituții sau autorități publice, ci a abrogat dispozițiile din capitolul I al Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 83/2014, pe cele din capitolul I al Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2015, precum și pe cele din art. I, I^1, I^2 și III din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 20/2016 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare și pentru modificarea și completarea unor acte normative, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 250/2016, cu modificările ulterioare (Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 20/2016). ... 39. S-a mai subliniat că Legea-cadru nr. 153/2017 reglementează, în cuprinsul art. 6 lit. b) și c) , în termeni specifici, principiul nediscriminării și principiul egalității, principii care, alături de principiile legalității, importanței sociale a muncii, ierarhizării pe verticală și pe orizontală, precum și cel al sustenabilității financiare, consacrate de art. 6 lit. d) , f) și h) , dar și celelalte principii consacrate de acest act normativ, guvernează sistemul de salarizare reglementat de această lege-cadru. ... 40. În aprecierea procurorului general, deciziile obligatorii ale instanței supreme (Decizia nr. 23 din 26 septembrie 2016, Decizia nr. 54 din 3 iulie 2017 și Decizia nr. 36 din 4 iunie 2018, pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept și Decizia nr. 7 din 11 februarie 2019 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul competent să judece recursul în interesul legii), precum și Decizia Curții Constituționale nr. 794 din 15 decembrie 2016 nu mai pot fi aplicate mutatis mutandis în noua paradigmă normativă instituită de Legea-cadru nr. 153/2017, în care nu se mai regăsește principiul egalizării la nivel maxim a indemnizațiilor de încadrare prin luarea în considerare a majorărilor și indexărilor recunoscute prin hotărâri judecătorești. ... 41. În plus, s-a mai argumentat că deciziile de unificare jurisprudențială menționate, pronunțate de instanța supremă, au vizat majorări/indexări ale valorii de referință sectorială, unică pentru întreaga familie ocupațională „Justiție“, astfel că ele nu pot fi transpuse în privința altui indicator - coeficientul de multiplicare a cărui înmulțire cu valoarea de referință sectorială genera determinarea valorii nominale a indemnizației de încadrare brute lunare - care este diferențiat în raport cu funcția, gradul profesional și vechimea în funcție a fiecărui judecător și procuror. În acest sens s-a făcut trimitere la considerentul de la paragraful 167 din Decizia nr. 12 din 6 iunie 2022, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii, prin care s-a statuat că soluția egalizării la nivel maxim a indemnizațiilor de încadrare nu poate avea ca efect modificarea elementelor sistemului de salarizare instituit de legiuitor și formarea, pe cale jurisprudențială, a unei lex tertia. ... 42. În raport cu aceste argumente, dar și cu principiul ubi lex non distinguit nec nos distinguere debemus, de vreme ce depășirea plafonului maxim stabilit de noua lege de salarizare ar putea avea multiple surse generatoare, iar Legea-cadru nr. 153/2017 nu distinge, s-a concluzionat că art. 36 alin. (6) din această lege-cadru trebuie interpretat în sensul că, indiferent de sursa care ar genera majorarea salarială, nu poate fi depășită limita prevăzută de grila de salarizare pentru anul 2022. ... ...