Decizia ÎCCJ nr. 4/2024 (RIL)Punctul III

III. Orientările jurisprudențiale divergente 15. Autorul sesizării a susținut că a identificat patru tipuri de cereri adresate instanțelor în care problema de drept în discuție a fost analizată și a primit interpretări diferite din partea instanțelor naționale, soluțiile definitive pronunțate de acestea nefiind unitare. ... 16. Astfel, s-a susținut că o primă abordare neunitară a problemei de drept analizate a fost identificată în cadrul unor acțiuni având ca obiect acordarea de drepturi salariale ale personalului din justiție prin care reclamanții magistrați - judecători sau procurori - au solicitat să fie salarizați la nivel maxim prin raportare la colegi care ocupă funcții similare și cărora li s-a recunoscut, prin hotărâri judecătorești definitive anterioare, dreptul la o indemnizație similară cu cea a procurorilor din cadrul Direcției Naționale Anticorupție/Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, acțiuni în cadrul cărora pârâții au invocat în apărare aplicarea dispozițiilor art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017. ... 17. În cadrul unor astfel de acțiuni s-a susținut că, într-o primă orientare jurisprudențială, s-a apreciat că acordarea diferențelor de drepturi salariale dintre drepturile efectiv încasate de magistrați (judecători și procurori) și cele de care beneficiază procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție/Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism se face, ulterior intrării în vigoare a Legii-cadru nr. 153/2017, cu aplicarea art. 38 alin. (6) din această lege-cadru, astfel încât dacă, subsecvent recalculării drepturilor salariale ale personalului de specialitate juridică, prin raportare la drepturile de care beneficiază procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție/Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, salariile de bază brute lunare ale acestora devin egale sau mai mari decât cele stabilite de Legea-cadru nr. 153/2017 pentru anul 2022, ele urmează a fi plafonate la acest cuantum. ... 18. În sensul acestei orientări jurisprudențiale, autorul sesizării a susținut că s-au pronunțat Curtea de Apel București, Curtea de Apel Cluj, Curtea de Apel Galați, Curtea de Apel Oradea, Tribunalul Vâlcea, Curtea de Apel Craiova și Curtea de Apel Pitești, așa cum rezultă din hotărârile judecătorești definitive atașate la memoriul de recurs în interesul legii. ... 19. Referitor la împrejurarea dacă indemnizația aferentă anului 2022 la care se realizează plafonarea este cea a unui judecător cu același grad profesional și vechime în funcție ca a reclamantului sau, dimpotrivă, cea a unui procuror din cadrul Direcției Naționale Anticorupție/Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, s-a apreciat că indemnizația aferentă anului 2022 la care se realizează plafonarea urmează a fi cea cuvenită unui judecător cu același grad profesional și vechime în funcție ca reclamantul, având în vedere că Legea-cadru nr. 153/2017 prevede grile de salarizare distincte pentru judecători și, respectiv, procurori. ... 20. În argumentarea acestei opinii s-a reținut că reclamantul este îndreptățit, în temeiul art. 1 alin. (5^1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum și alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 71/2015, cu modificările și completările ulterioare (Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 83/2014), și al art. 3^1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare, cu modificările și completările ulterioare (Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015), astfel cum acestea au fost interpretate în mod obligatoriu prin Decizia nr. 23 din 26 septembrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 899 din 9 noiembrie 2016, Decizia nr. 36 din 4 iunie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 606 din 16 iulie 2018 și Decizia nr. 56 din 17 septembrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 985 din 21 noiembrie 2018, pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept și prin Decizia Curții Constituționale nr. 794 din 15 decembrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.029 din 21 decembrie 2016, la stabilirea, începând cu 6 decembrie 2018, a salariului brut lunar, adică a salariului de bază, inclusiv a sumelor compensatorii cu caracter tranzitoriu introduse în acesta și a sporurilor, deci a totalității drepturilor salariale care se determină în raport cu coeficientul de multiplicare 19,000 la nivelul maxim aflat în plată în cadrul aceleiași categorii de personal (deci membrii aceleiași categorii profesionale, persoane care au îndeplinit și îndeplinesc funcții similare din perspectiva salarizării atât anterior intrării în vigoare a Legii-cadru nr. 153/2017, cât și sub imperiul acesteia). ... 21. În acest sens au fost indicate hotărâri judecătorești pronunțate de Curtea de Apel Constanța și Tribunalul Suceava. ... 22. Autorul sesizării a subliniat însă că există conturată și opinia potrivit căreia indemnizația aferentă anului 2022 la care se realizează plafonarea urmează a fi cea cuvenită procurorilor cu grad de Parchet de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, deoarece numai în acest mod se poate restabili egalitatea de tratament, sens în care a indicat o decizie pronunțată de Curtea de Apel Iași. ... 23. Într-o a doua orientare jurisprudențială s-a reținut că în privința sumelor datorate nu este incidentă plafonarea/limitarea prevăzută de art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017, iar o interpretare contrară ar conduce la lipsirea unei hotărâri judecătorești de caracterul ei executoriu, ceea ce reprezintă o încălcare a ordinii juridice a statului de drept și o obstrucționare a bunei funcționări a justiției. ... 24. În sensul acestei orientări jurisprudențiale s-au atașat hotărâri pronunțate de Tribunalul Bihor, Tribunalul Suceava și Curtea de Apel Timișoara. ... 25. Autorul sesizării a susținut că aceleași aspecte de interpretare juridică au fost abordate și în cadrul unor cereri de lămurire dispozitiv/contestație la titlu, formulate cu privire la hotărâri judecătorești prin care au fost admise acțiuni având ca obiect drepturi salariale ale personalului din justiție, acțiuni prin care reclamanții magistrați - judecători sau procurori - au solicitat să fie salarizați la nivel maxim prin raportare la colegi care ocupă funcții similare și cărora li s-a recunoscut, prin hotărâri judecătorești, dreptul la o indemnizație similară cu cea a procurorilor din cadrul Direcției Naționale Anticorupție/Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, însă pârâții nu s-au apărat, cu ocazia judecării fondului litigiului, prin invocarea aplicării dispozițiilor art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017. S-a arătat că, în cadrul acestor cereri ulterioare formulate (cereri de lămurire a dispozitivului sau contestații cu privire la întinderea titlului executoriu), pârâții au solicitat lămurirea întinderii titlului executoriu, în sensul de a se stabili dacă diferențele de drepturi salariale se calculează cu aplicarea dispozițiilor art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017 sau nu, iar, în ipoteza în care operează plafonarea reglementată în cuprinsul textului de lege menționat, dacă aceasta se realizează la nivelul indemnizației cuvenite începând cu anul 2022 reclamantului din cauza respectivă sau, dimpotrivă, pentru a nu persista discriminarea în raport cu procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție/Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, prin raportare la indemnizația reglementată pentru anul 2022 pentru aceștia din urmă, sens în care s-a susținut că au fost exprimate opiniile ce se vor arăta în continuare. ... 26. Într-o primă orientare jurisprudențială s-a apreciat că sentința care constituie titlu executoriu este lămuritoare atât în considerentele sale, cât și în dispozitiv, arătând în mod expres modalitatea în care urmează să se realizeze reparația prejudiciului cauzat reclamanților, ca urmare a stabilirii greșite a drepturilor salariale lunare încasate și a celor cuvenite și datorate, în sensul că nivelul maxim prevăzut de Legea-cadru nr. 153/2017, de care trebuie să se țină cont în stabilirea diferențelor bănești acordate prin hotărârea menționată, este nivelul maxim specific procurorilor din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, prin raportare la coeficientul de multiplicare 19,000 și fără aplicarea limitării impuse de dispozițiile art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017. ... 27. Autorul sesizării cu recurs în interesul legii a arătat că, în cadrul acestei orientări jurisprudențiale, cererile pârâților având ca obiect lămurire dispozitiv au fost respinse ca nefondate, invocând în acest sens două cauze soluționate de Tribunalul Alba și Tribunalul Dâmbovița, ale căror hotărâri nu sunt însă definitive, în apel soluțiile fiind schimbate de către Curtea de Apel Alba Iulia și Curtea de Apel Ploiești, în sensul admiterii cererilor de lămurire a dispozitivului, stabilindu-se că, la recalcularea indemnizațiilor de încadrare, se va aplica limitarea prevăzută de art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017. ... 28. De altfel, titularul sesizării a menționat și cele două soluții pronunțate de Curtea de Apel Alba Iulia și Curtea de Apel Ploiești în aceleași cauze, în faza procesuală a apelului, apreciind că ele configurează o altă orientare jurisprudențială, prin care s-a reținut că, în raport cu dispozițiile art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017, în nicio situație nu ar putea fi depășite salariile de bază stabilite potrivit Legii-cadru nr. 153/2017 pentru anul 2022, fiind nivelul maxim pe care îl pot atinge drepturile salariale, chiar dacă aceste drepturi au fost obținute prin hotărâri judecătorești, întrucât acest lucru s-a realizat în contextul legislativ reglementat de Legea-cadru nr. 153/2017, coroborat cu decizii obligatorii pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție și de Curtea Constituțională, care constituie izvor secundar de drept. ... 29. A fost invocată, prin sesizarea cu recurs în interesul legii, și situația în care s-a pornit executarea împotriva Ministerului Justiției, în temeiul unei hotărâri judecătorești pronunțate în anii 2008-2009, prin care s-au recunoscut unor magistrați diferențe de drepturi salariale prin raportare la indemnizațiile de încadrare ale procurorilor din cadrul Direcției Naționale Anticorupție/ Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, lămurite în anul 2020, în sensul că diferențele salariale se datorează și după intrarea în vigoare a Legii-cadru nr. 153/2017, până la încetarea stării de discriminare, litigii în care Ministerul Justiției a formulat contestații la titlu sau cereri de lămurire a întinderii dispozitivului, prin care a solicitat tranșarea problemei aplicabilității dispozițiilor art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017 și s-a reținut că, în măsura în care salarizarea categoriei comparative a magistraților care își desfășurau activitatea în cadrul Direcției Naționale Anticorupție/Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism pe baza coeficienților de multiplicare prevăzuți la nr. crt. 6-13 de la lit. A din anexa la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 27/2006 privind salarizarea și alte drepturi ale judecătorilor, procurorilor și altor categorii de personal din sistemul justiției, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 45/2007, cu modificările și completările ulterioare (Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 27/2006), se va raporta, în condițiile legii, la nivelul indemnizațiilor stabilite pentru anul 2022 pentru procurorii cu grad de Parchet de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, aceste valori-prag vor putea căpăta relevanță în calcularea diferenței dintre cei doi termeni, în vederea stabilirii prejudiciului suferit prin discriminare, iar nu în sensul stabilirii unei limite maxime a indemnizației de încadrare brute lunare diferite de cea prevăzută de lege pentru funcția și gradul deținute de reclamanți, cum a solicitat debitorul a se lămuri sentința de fond. ... 30. În cadrul acestei orientări jurisprudențiale, cererea pârâtului Ministerul Justiției având ca obiect lămurire dispozitiv a fost respinsă ca neîntemeiată (Curtea de Apel lași). ... 31. O altă situație practică invocată în sesizarea cu recurs în interesul legii, în care s-a pus în discuție problema de drept controversată, este cea a acțiunilor prin care se solicită obligarea angajatorului la emiterea de ordine în sensul stabilirii indemnizației de încadrare la nivelul celei de care beneficiază procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție/Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, când în legătură cu incidența dispozițiilor art. 38 alin. (6) din Legea-cadru nr. 153/2017 s-a reținut că, în condițiile în care aceste prevederi legale nu au fost declarate neconstituționale la data emiterii ordinului de salarizare atacat, instanța de judecată nu are temei să înlăture de la aplicare respectivele dispoziții și să considere nelegală plafonarea salarială în privința reclamantului, că plafonarea indemnizației și a sporurilor are natură legală și nu poate fi înlăturată prin interpretare jurisprudențială, instanțele de judecată neavând competența să înlăture de la aplicare norme aflate în vigoare și care țin de marja de competență și apreciere a legiuitorului, câtă vreme nu este vorba despre încălcarea unor drepturi și libertăți fundamentale pentru care instanța ar fi obligată să aplice tratate sau convenții internaționale prioritare dreptului național. ... 32. S-a învederat că, pentru aceste argumente, capătul de cerere privind revocarea/modificarea parțială a Ordinului ministrului justiției nr. 2.008/C din 4 mai 2022, respectiv a art. 1 din acest act administrativ, în sensul înlăturării plafonării instituite asupra indemnizației brute lunare de încadrare și a celorlalte drepturi, ca urmare a aplicării prevederilor art. 38 alin. (6) și ale art. 25 din Legea-cadru nr. 153/2017 în vederea realizării efective a unei veritabile salarizări unitare tuturor magistraților judecători, în concordanță cu drepturile salariale acordate judecătorilor Înaltei Curți de Casație și Justiției, magistraților judecători și procurori în cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, magistraților judecători și procurori în cadrul Inspecției Judiciare, precum și a magistraților procurori, a fost respins. În acest sens s-a invocat o decizie a Curții de Apel București. ... ...