Decizia ÎCCJ nr. 1/2023 (RIL)Punctul III

III. Orientările jurisprudențiale divergente 13. Autorul sesizării a menționat că instanțele de judecată nu au un punct de vedere unitar asupra problemei de drept ce formează obiectul recursului în interesul legii, în sensul că unele instanțe au stabilit că cererile având ca obiect constatarea caracterului ilicit al faptei care aduce atingere unor drepturi nepatrimoniale formulate simultan cu cererile de acordare a despăgubirilor în cuantum de până la 200.000 lei inclusiv intră în competența judecătoriei, iar alte instanțe au stabilit că acestea intră în competența tribunalului. ... 14. Astfel, într-o primă orientare jurisprudențială s-a apreciat că cererile având ca obiect constatarea caracterului ilicit al faptei care aducere atingere unui drept nepatrimonial, întemeiate pe dispozițiile art. 253 alin. (1) lit. c) din Codul civil, au natura unor capete de cerere accesorii celor având ca obiect plata despăgubirilor pentru daune morale, întemeiate pe dispozițiile art. 253 alin. (4) din Codul civil, competența materială fiind stabilită în funcție de criteriul valoric, conform art. 94 pct. 1 lit. k) din Codul de procedură civilă. ... 15. În fundamentarea acestei orientări s-a argumentat că trebuie luată în considerare Decizia nr. 10 din 23 mai 2016 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul competent să judece recursul în interesul legii prin care s-a reținut că plasarea în mod artificial a cererii de a se constata existența faptei ilicite discriminatorii, sub forma unui capăt principal de cerere, nu poate juca vreun rol în determinarea instanței competente să judece acțiunile în angajarea răspunderii delictuale pentru fapte discriminatorii. Această statuare este aplicabilă mutatis mutandis și în ipoteza faptei ilicite delictuale, chiar fără conotații discriminatorii. ... 16. Ca atare, acțiunile întemeiate pe dispozițiile art. 253 din Codul civil reprezintă specii ale acțiunii în răspundere delictuală reglementate de art. 1.349 din același cod, care nu pot fi disociate de despăgubirile solicitate în vederea reparării prejudiciului cauzat. În consecință, cererile întemeiate pe dispozițiile art. 253 alin. (1) lit. c) din Codul civil cuprind, în mod implicit, solicitarea de a se constata caracterul ilicit al faptei, care reprezintă una dintre condițiile necesare pentru atragerea răspunderii civile delictuale. ... 17. În sensul primei orientări au fost anexate sesizării următoarele hotărâri judecătorești definitive: Sentința civilă nr. 39 din 19 iunie 2017 a Curții de Apel Craiova - Secția I civilă; Sentința civilă nr. 179F din 6 decembrie 2017 a Curții de Apel București - Secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie; sentințele civile nr. 141/F/CC/2019 din 13 august 2019 și nr. 126/F/CC/2021 din 10 iunie 2021 ale Curții de Apel Cluj - Secția I civilă. ... 18. În cadrul primei orientări s-a conturat și o opinie nuanțată conform căreia cererile întemeiate pe dispozițiile art. 253 alin. (1) lit. a) -c) din Codul civil vizează apărarea drepturilor nepatrimoniale și intră în sfera de competență a judecătoriei, conform art. 94 pct. 1 lit. h) din Codul de procedură civilă. Aceste cereri vizează, în sens larg, obligații de a face sau de a nu face. În măsura în care acestor capete de cerere principale le este alăturată și solicitarea de reparare a unui prejudiciu, care se circumscrie unui capăt de cerere principal în strânsă legătură cu celelalte, competența se stabilește conform art. 99 alin. (2) din Codul de procedură civilă în considerarea criteriului valoric prevăzut de art. 94 pct. 1 lit. k) din același cod. ... 19. Această opinie este reflectată în următoarele hotărâri judecătorești definitive: sentințele civile nr. 121F din 1 octombrie 2020, nr. 100F din 8 iulie 2021, nr. 41F din 25 martie 2022 ale Curții de Apel București - Secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie și Sentința civilă nr. 50F/2020 din 25 iunie 2020 a Curții de Apel București - Secția a IV-a civilă. ... 20. În a doua orientare jurisprudențială s-a apreciat că cererile având ca obiect constatarea caracterului ilicit al faptei, întemeiate pe dispozițiile art. 253 alin. (1) lit. c) din Codul civil, au natura unor capete de cerere principale, cu caracter autonom, care intră în competența tribunalului, conform art. 95 pct. 1 din Codul de procedură civilă. ... 21. În fundamentarea acestei orientări s-a argumentat că solicitarea de constatare a caracterului ilicit al faptei constituie chiar unul dintre mecanismele alternative, independente, de apărare a drepturilor nepatrimoniale. Aceste mijloace de protecție trebuie valorificate ca mecanisme speciale de apărare a drepturilor nepatrimoniale, care au fost preluate de legiuitor din sistemul de drept elvețian. ... 22. De vreme ce constatarea caracterului ilicit al faptei constituie una dintre variantele primului mod procedural pus la dispoziție de legiuitor prin art. 253 alin. (1) din Codul civil [în funcție de etapa de desfășurare a pretinsei încălcări a dreptului nepatrimonial și de durata acesteia, la lit. a) -c) ], iar exercitarea lui în același timp cu mijloacele procedurale puse la dispoziție de art. 253 alin. (3) și (4) din același cod nu ridică nicio problemă pentru variantele de la lit. a) și b) , aceeași este situația și în privința variantei de la lit. c) . ... 23. S-a apreciat că folosirea adverbului „totodată“ pentru mijlocul procedural instituit de art. 253 alin. (3) din Codul civil și a locuțiunii adverbiale „de asemenea“ pentru mijlocul procedural pus la dispoziție prin art. 253 alin. (4) din același cod presupune că tipul de cerere reglementat la ultimul alineat se exercită în aceleași condiții cu cel de la alineatul al treilea. Cum mijlocul procedural reglementat la art. 253 alin. (3) din Codul civil se poate exercita în același timp cu cel prevăzut la art. 253 alin. (1) din Codul civil, aceeași soluție legislativă se regăsește și în privința celui de la ultimul alineat al aceluiași articol. Or, având în vedere că aceste solicitări nu se încadrează în vreuna dintre ipotezele reglementate de art. 94 pct. 1 lit. a) -j) din Codul de procedură civilă, ele intră sub incidența dispozițiilor art. 95 pct. 1 din același cod. ... 24. S-a mai arătat că instanța competentă material nu poate fi stabilită prin raportare la valoarea capătului de cerere prin care se solicită despăgubirile, deoarece prevederile art. 253 din Codul civil reprezintă norme speciale față de normele generale care reglementează răspunderea civilă. În măsura în care s-ar accepta interpretarea conform căreia instanța competentă se determină în funcție de valoarea despăgubirilor solicitate în baza art. 253 alin. (4) din Codul civil, s-ar ajunge la situații contradictorii, respectiv: dacă s-ar solicita atât constatarea caracterului ilicit al faptei în temeiul art. 253 alin. (1) lit. c) din Codul civil, cât și despăgubiri al căror cuantum s-a situa sub pragul valoric de 200.000 lei inclusiv în temeiul art. 253 alin. (4) din Codul civil, instanța competentă ar fi judecătoria potrivit art. 94 pct. 1 lit. k) din Codul de procedură civilă; însă dacă cererea ar avea ca obiect exclusiv constatarea caracterului ilicit al faptei în temeiul art. 253 alin. (1) lit. c) din Codul civil, instanța competentă ar fi tribunalul, potrivit art. 95 pct. 1 din Codul de procedură civilă. ... 25. În sensul celei de-a doua orientări au fost anexate sesizării următoarele hotărâri judecătorești definitive: Sentința civilă nr. 4 din 23 ianuarie 2017 a Curții de Apel Craiova - Secția I civilă; Sentința civilă nr. 11/C din 26 aprilie 2017 a Curții de Apel Constanța - Secția I civilă; Decizia civilă nr. 19F/2017 din 14 februarie 2017 a Curții de Apel București - Secția a IV-a civilă; sentințele civile nr. 150F din 8 decembrie 2020 și nr. 13F din 29 ianuarie 2021 ale Curții de Apel București - Secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie; Sentința civilă nr. 167F/2021 din 25 noiembrie 2021 a Curții de Apel București - Secția a IV-a civilă; Sentința civilă nr. 89/F/CC/2019 din 2 mai 2019 a Curții de Apel Cluj - Secția I civilă și Decizia civilă nr. 65/F/CC/2021 din 1 aprilie 2021 a Curții de Apel Cluj - Secția I civilă. ... ...