Decizia ÎCCJ nr. 12/2024 (HP)Punctul III

III. Opinia completului care a dispus sesizarea și punctele de vedere exprimate de procuror și de inculpatul N.M. III.1. Cu privire la admisibilitatea sesizării Înaltei Curți de Casație și Justiție 31. Completul de judecată care a dispus sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a apreciat că sunt îndeplinite condițiile de admisibilitate prevăzute de dispozițiile art. 475 din Codul de procedură penală, respectiv Secția penală și pentru cauze cu minori a Curții de Apel Iași este învestită cu soluționarea cauzei în ultimă instanță, Înalta Curte de Casație și Justiție nu a statuat printr-o hotărâre prealabilă sau printr-un recurs în interesul legii asupra chestiunii de drept, iar chestiunea de drept supusă dezbaterii este hotărâtoare asupra soluției pe fond a cauzei cu privire la latura penală. ... 32. Astfel, Curtea de Apel Iași - Secția penală și pentru cauze cu minori a constatat că este învestită cu soluționarea cauzei în ultimă instanță, potrivit art. 408 din Codul de procedură penală, respectiv cu judecarea apelului declarat de inculpata N.M. împotriva Sentinței penale nr. 506/11.11.2022, pronunțată de Tribunalul Iași în Dosarul nr. 5.157/99/2020. ... 33. S-a mai apreciat că problema de drept ce face obiectul sesizării este una esențială, iar de lămurirea acesteia depinde soluționarea pe fond a cauzei, vizând o interpretare a normelor de drept penal substanțial, în legătură directă cu încadrarea juridică dată faptei cu privire la care s-a dispus trimiterea în judecată și condamnarea (în primă instanță) a inculpatei. ... 34. S-a învederat că în privința acestei chestiuni de drept Înalta Curte de Casație și Justiție nu a statuat printr-o hotărâre prealabilă sau printr-un recurs în interesul legii și nici nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare, conform evidențelor Înaltei Curți de Casație și Justiție. ... ... III.2. Cu privire la chestiunea de drept ce formează obiectul sesizării 35. Completul de judecată a apreciat că în situația infracțiunilor de evaziune fiscală prevăzute de art. 9 din Legea nr. 241/2005, pentru care încadrarea în variantele agravate, incriminate de art. 9 alin. (2) și (3) din aceeași lege, este condiționată de o valoare a prejudiciului mai mare de 100.000 euro, respectiv de 500.000 euro, în echivalentul monedei naționale, modificarea cursului valutar stabilit de BNR ulterior consumării faptei, astfel încât aceeași faptă concretă, analizată în raport cu un curs valutar superior valoric, nu s-ar mai încadra în varianta agravantă prevăzută de art. 9 alin. (2) sau (3) din Legea nr. 241/2005, ci în varianta de bază, reglementată de art. 9 alin. (1) din Legea nr. 241/2005, este de natură să activeze principiul aplicării legii penale mai favorabile, cu consecința stabilirii în cauză a încadrării juridice care este cea mai favorabilă inculpatului în condițiile art. 5 din Codul penal, în raport cu cursurile valutare succesive ulterioare consumării faptei. ... 36. În argumentare s-a avut în vedere faptul că în cazul variantelor calificate ale infracțiunii de evaziune fiscală, astfel cum sunt reglementate în cadrul alin. (2) și (3) ale art. 9 din Legea nr. 241/2005, sancționarea mai gravă a prezumtivului făptuitor este condiționată de existența unui anumit cuantum al prejudiciului. ... 37. Spre deosebire de incriminarea altor categorii de fapte, legiuitorul nu a optat pentru stabilirea unui cuantum fix al prejudiciului, exprimat în lei, ci a făcut referire la o valoare mai mare de 100.000 (respectiv 500.000) euro, în echivalentul monedei naționale, fără a face niciun fel de precizări asupra momentului la care se face această raportare. ... 38. În toate situațiile, prejudiciul stabilit, ce este exprimat în moneda națională, chiar dacă nu suferă modificări pe parcursul instrumentării cauzei, totuși, în funcție de evoluția cursului valutar, poate determina încadrarea uneia și aceleiași fapte fie în varianta de bază a infracțiunii de evaziune fiscală, fie în varianta calificată a aceleiași infracțiuni. ... 39. Potrivit tehnicii legislative adoptate în cazul celor două forme calificate ale infracțiunii de evaziune fiscală, pentru stabilirea aplicabilității circumstanțelor de natură a atribui faptei un caracter mai grav, este necesară raportarea la un element exterior și fluctuant (în lipsa oricărei precizări a legiuitorului), respectiv cursul valutar stabilit de Banca Națională a României, întrucât se prezumă că fapta de evaziune fiscală justifică o sancționare mai drastică doar dacă depășește o anumită valoare exprimată în euro. ... 40. Prin urmare, conținutul concret al circumstanțelor de calificare a faptei, privite în raport cu un prejudiciu evaluat și stabilit în lei, se modifică, fără o intervenție expresă din partea legiuitorului, dând naștere în concret unei succesiuni de legi penale, respectiv unele sub imperiul cărora fapta de evaziune fiscală reproșată făptuitorului se încadrează în forma de bază și altele conform cărora aceeași faptă este susceptibilă a fi încadrată în dispozițiile alin. (2) sau (3) ale art. 9. ... 41. Conceptul de lege penală mai favorabilă, prevăzut de dispozițiile legale, nu se limitează doar la ipotezele în care legiuitorul intervine activ pentru modificarea condițiilor de incriminare sau de tragere la răspundere penală, ci intervine ori de câte ori, urmare a tehnicii de redactare a actului normativ, cum este cea care face trimitere la alte dispoziții legale, administrative pentru calificarea faptei, conținutul concret al normei care incriminează o anumită conduită/o sancționează mai sever suferă modificări, fiind necesar a fi aplicată legea care este mai favorabilă făptuitorului. ... 42. În raport cu situația premisă ce face obiectul prezentei chestiuni de drept dacă, de la momentul consumării infracțiunii de evaziune fiscală și până la momentul soluționării definitive a cauzei, în raport cu fluctuațiile existente pe piața monetară, una și aceeași faptă determinată este susceptibilă a fi încadrată, cel puțin la un moment dat, în varianta de bază a infracțiunii, iar în alte momente în varianta calificată, făptuitorului i se va aplica legea penală care îi este mai favorabilă, în raport cu care valoarea prejudiciului, în echivalentul în lei, calculat conform cursului oficial al BNR, nu depășește suma de 100.000 euro/500.000 euro. ... 43. Un raționament similar a fost expus de Înalta Curte de Casație și Justiție în urma soluționării unui recurs în interesul legii, prin Decizia nr. 12 din 18.02.2008, în sensul că modificarea, în sensul majorării prețului mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior, intervenită ulterior comiterii faptei, conduce, în cazul infracțiunilor ce aduc atingere fondului forestier, la lipsa unuia dintre elementele constitutive ale infracțiunii. ... 44. O interpretare teleologică a textelor în discuție este de asemenea de natură a justifica opțiunea legiuitorului privind modul de reglementare a variantelor calificate ale infracțiunii, putându-se presupune intenția de a fi sancționată mai grav fapta care produce un prejudiciu apreciat drept unul însemnat în raport cu o anumită realitate socioeconomică, în cadrul căreia valoarea monetară a leului este susceptibilă de fluctuații însemnate, un reper mult mai stabil în timp putând fi considerat în euro al prejudiciului produs statului, ce este de natură să reflecte un anumit grad de afectare a intereselor patrimoniale, care justifică o sancționare mai aspră a făptuitorului. ... 45. De asemenea, dispozițiile art. 9 alin. (2) și (3) din Legea nr. 241/2005 au fost supuse controlului de constituționalitate, iar Curtea Constituțională a apreciat că dispozițiile legale criticate pentru lipsă de claritate și previzibilitate nu au de fapt un astfel de caracter, expunând, totodată, în cadrul considerentelor, modul în care acestea ar putea fi aplicate. ... 46. Astfel, prin Decizia nr. 258 din 5.05.2016, Curtea Constituțională, în cadrul controlului de constituționalitate a incriminării, a pornit de la premisa de principiu că în ceea ce privește legea penală aplicabilă unei fapte aceasta trebuie să respecte anumite cerințe pentru a fi respectat principiul legalității incriminării, respectiv trebuie să fie clară, previzibilă, astfel încât orice persoană să își poată da seama dacă acțiunea sau inacțiunea interzisă sau ordonată intră sub incidența sa, și accesibilă, ceea ce presupune posibilitatea oricărei persoane interesate de a lua cunoștință de existența și conținutul normei penale. ... 47. Din perspectiva cursului valutar aplicabil, Curtea a observat că singura posibilitate care respectă cerințele mai sus arătate este calculul prejudiciului prin aplicarea cursului valutar de la momentul săvârșirii faptei. ... 48. Luarea în considerare și aplicarea unui curs valutar valabil în alt moment - momentul emiterii rechizitoriului sau al sesizării instanței de judecată - ar determina o imprevizibilitate a normei și, posibil, o îngreunare a situației făptuitorului. ... ... III.3. Punctele de vedere cu privire la dezlegarea chestiunii de drept exprimate în cauză de reprezentantul Ministerului Public și de inculpată 49. La termenul din 4 decembrie 2023, reprezentantul Ministerului Public a apreciat că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 475 din Codul de procedură penală, privind admisibilitatea sesizării Înaltei Curți de Casație și Justiție, iar cu privire la fondul chestiunii de drept a apreciat că prejudiciul trebuie stabilit în raport cu cursul valutar euro de la momentul săvârșirii faptei. ... 50. Inculpata N.M., prin apărător, a apreciat că sesizarea este admisibilă, iar cu privire la chestiunea de drept a considerat că este incident principiul aplicării legii penale mai favorabile, urmând a fi avut în vedere cursul valutar în raport cu care încadrarea juridică a faptei este în forma simplă, și nu în forma calificată. ... ... ...