Decizia ÎCCJ nr. 4/2024 (HP)Punctul VII

VII. Jurisprudența instanțelor naționale în materie 45. Curțile de apel Brașov, București, Craiova, Oradea și Târgu Mureș au transmis practică judiciară ale unor instanțe arondate, relevantă în materie, iar curțile de apel Galați, Iași, Pitești, Ploiești, Suceava, precum și București și Craiova au comunicat punctele de vedere teoretice ale judecătorilor de la unele instanțe din circumscripție cu privire la chestiunea de drept supusă dezlegării. ... 46. Într-o primă opinie jurisprudențială, majoritară, s-a apreciat că dispozițiile art. 39 alin. (1) lit. a) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018 se interpretează în sensul că plata sumelor se va efectua în termen de un an socotit de la data la care hotărârea judecătorească devine executorie (tribunalele Bihor, Covasna, Mureș, Satu Mare, Judecătoria Sfântu Gheorghe și Judecătoria Sectorului 1 București). ... 47. În argumentare, în esență, s-a arătat că dispozițiile art. 39 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018 conțin termene clare, distincte, care curg de la data la care hotărârea care constituie titlu executoriu a devenit executorie, termene la expirarea cărora se poate solicita executarea silită. Anterior împlinirii acestor termene executarea silită este prohibită, întrucât, în cursul termenelor prevăzute la alin. (1) al acestui articol, orice procedură de executare silită este suspendată de drept. S-a mai arătat că dispoziția legală analizată este conformă cu Constituția României și cu jurisprudența C.E.D.O., Curtea Constituțională pronunțându-se în acest sens în repetate rânduri. Actul normativ de eșalonare mai sus menționat acționează ca o garanție, un angajament de executare de bunăvoie a sumelor datorate, fapt de natură să scutească creditorii să recurgă la proceduri de executare silită cu angajarea de cheltuieli suplimentare, cu inconvenientul pentru aceștia din urmă, care nu poate fi negat, de a aștepta împlinirea termenelor de scadență. ... 48. În opiniile teoretice, exprimate în același sens cu această orientare jurisprudențială, s-a mai arătat că, din moment ce, potrivit art. 622 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă, regula presupune că obligațiile stabilite prin hotărâri judecătorești se execută de la momentul la care hotărârea a devenit executorie, orice excepție nu poate fi decât de strictă interpretare și aplicare. Or, din interpretarea gramaticală a dispozițiilor art. 39 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018 rezultă că prima tranșă devine exigibilă în primul an de la data la care hotărârea judecătorească devine executorie. Nu se face nicio referire la anul bugetar, ci doar se acordă un termen suplimentar de un an pentru executare, astfel că acesta începe să curgă de la data la care hotărârea a devenit executorie. ... 49. Totodată, dacă dispozițiile legale de referință s-ar interpreta în sensul că prima tranșă devine exigibilă la sfârșitul următorului an în care hotărârea a devenit executorie, atunci s-ar încălca egalitatea în drepturi în condițiile în care un creditor care a obținut un titlu la începutul unui an și-ar vedea executată obligația la o durată mai mare de timp față de cel a cărui hotărâre a devenit executorie spre sfârșitul anului. ... 50. În plus, eventualele ordine emise de ordonatorii de credite privind procedura de efectuare a plății nu pot conține dispoziții contrare actului normativ în baza căruia au fost emise și nu pot prelungi termenele stabilite de către legiuitor. ... 51. Din jurisprudența C.E.D.O. rezultă că noțiunea de proces echitabil nu se referă numai la procedura judiciară, ci și la cea execuțională, din moment ce finalitatea oricărui litigiu este realizarea efectivă a dreptului de creanță. Or, în condițiile în care drepturile protejate de convenție sunt concrete și efective, orice prorogare a termenelor de plată nu se poate realiza decât în mod excepțional și în baza unor norme de strictă interpretare. Creditorul este oricum prejudiciat din moment ce, în mod normal, ar fi trebuit să își realizeze integral creanța de îndată ce hotărârea era executorie, astfel că interpretarea că scadența se prelungește până la sfârșitul următorului an ar fi de natură a reprezenta o ingerință nejustificată în dreptul acestuia. ... 52. Totodată, având în vedere că bugetul de stat se aprobă pentru fiecare an calendaristic în parte, iar Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018 prevede că plata primei tranșe se realizează în primul an de la data rămânerii definitive a hotărârii, statul are posibilitatea de a întocmi bugetul în așa fel încât să își execute obligațiile rezultate din hotărârile judecătorești. Împrejurarea că este greu de ținut o evidență a tuturor hotărârilor judecătorești și de alocare a fondurilor nu prezintă relevanță din moment ce statul a decis să își acorde un termen suplimentar de executare, revenindu-i astfel obligația de a nu încălca și termenul de grație. ... 53. În sensul primei opinii au fost identificate următoarele hotărâri judecătorești definitive: Tribunalul Mureș - Secția civilă (Decizia nr. 683/18.10.2022, în Dosarul nr. 10.099/320/2021, definitivă în apel, și Decizia nr. 455/9.07.2021, în Dosarul nr. 12.536/211/2020, definitivă în apel), Tribunalul Covasna - Secția civilă (Decizia civilă nr. 102/A din 1 martie 2022, în Dosarul nr. 981/305/2021, definitivă în apel), Tribunalul Bihor - Secția I civilă (Decizia nr. 279/A/27.03.2023, în Dosarul nr. 20.211/55/2021, definitivă în apel și Decizia nr. 385/A/26.04.2023, în Dosarul nr. 11.931/271/2021, definitivă în apel), Tribunalul Satu Mare - Secția I civilă (Decizia nr. 177/Ap/7.04.2023, în Dosarul nr. 7.727/296/2022, definitivă în apel, Decizia nr. 180/Ap/7.04.2023, în Dosarul nr. 9.887/296/2020*, definitivă în apel, și Decizia nr. 462/Ap/1.11.2023, în Dosarul nr. 3.492/296/2023, definitivă în apel), Judecătoria Sfântu Gheorghe (Sentința civilă nr. 705/25.05.2023, în Dosarul nr. 304/305/2023, rămasă definitivă prin neapelare, și Sentința civilă nr. 1.093/25.05.2022, în Dosarul nr. 3.425/305/2021, rămasă definitivă prin neapelare), Judecătoria Sectorului 1 București - Secția a II-a civilă (Sentința civilă nr. 10.313/5.12.2022, în Dosarul nr. 24.247/299/2022, rămasă definitivă prin neapelare). ... 54. În același sens au fost și punctele de vedere teoretice exprimate de judecătorii următoarelor instanțe: tribunalele Buzău, Galați, Ialomița, Iași, Teleorman, Vaslui, Vâlcea, o parte a judecătorilor Tribunalului București, respectiv judecătoriile Craiova, Segarcea, Filiași, Vaslui, Bârlad, Fălticeni, Darabani, Buftea. ... 55. Într-o a doua opinie s-a apreciat că dispozițiile art. 39 alin. (1) lit. a) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018 se interpretează în sensul că plata sumelor se va efectua până la sfârșitul anului următor celui în care hotărârea a devenit executorie, respectiv în primul an bugetar după ce hotărârea care constituie titlu executoriu a devenit executorie (Judecătoria Drobeta-Turnu Severin). ... 56. În argumentare, în esență, s-a arătat că aceste prevederi instituie termene de plată în favoarea debitorilor, scadența obligațiilor stabilite prin titlurile executorii fiind amânată până la sfârșitul anului bugetar care urmează datei la care hotărârea care constituie titlu executoriu devine executorie. ... 57. În opiniile teoretice, exprimate în același sens cu această orientare jurisprudențială, s-a mai arătat că, prin edictarea prevederilor art. 39 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018, legiuitorul a urmărit asigurarea respectării țintei de deficit de sub 3% din produsul intern brut, precum și conducerea politicii fiscal-bugetare într-un mod care să asigure predictibilitatea acesteia pe termen mediu, în scopul menținerii stabilității macroeconomice, astfel cum rezultă din expunerea de motive a acestui act normativ. ... 58. Prin urmare, intenția legiuitorului a fost aceea de a asigura o evidență clară a plății eșalonate a sumelor stabilite prin hotărâri judecătorești, care nu s-ar putea realiza decât în situația în care plata eșalonată s-ar realiza până la sfârșitul anului următor celui în care hotărârea a devenit executorie, doar în această modalitate putându-se elabora bugetul prin alocarea sumelor necesare tranșelor scadente pentru toți creditorii, precum și facilitarea alocării sumelor necesare plății tuturor tranșelor scadente în fiecare an. ... 59. Totodată, textul de lege nu prevede că plata drepturilor salariale se va realiza în termen de un an de la data la care hotărârea a devenit executorie, iar o astfel de interpretare nu ar fi în concordanță cu scopul reglementării introduse prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018. ... 60. Plata drepturilor salariale restante reprezintă o cheltuială bugetară, astfel încât sunt aplicabile regulile și principiile stabilite prin Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice, cu modificările și completările ulterioare (denumită, în continuare, Legea nr. 500/2002). ... 61. Potrivit art. 2 pct. 3^2 din Legea nr. 500/2002, angajarea cheltuielilor reprezintă o fază în procesul execuției bugetare, prin care instituția publică își asumă obligația de a plăti o sumă de bani, rezultată în urma îndeplinirii condițiilor pentru onorarea obligațiilor de plată rezultate în baza hotărârilor judecătorești, în limita creditelor de angajament aprobate prin legea bugetară anuală. ... 62. Așadar, inclusiv pentru obligațiile stabilite prin hotărâri judecătorești, textul trimite la legea bugetară anuală, deci la regulile generale ale constituirii și execuției bugetului instituției sau autorității respective, iar una dintre aceste reguli este reprezentată de modul de constituire a bugetului de venituri și cheltuieli, prin raportare la unitatea de timp. Astfel, art. 2 pct. 1 din Legea nr. 500/2002 definește anul bugetar ca fiind anul financiar pentru care se aprobă bugetul; anul bugetar este anul calendaristic care începe la data de 1 ianuarie și se încheie la data de 31 decembrie. ... 63. În sensul celei de-a doua opinii a fost identificată o singură hotărâre judecătorească definitivă, respectiv Încheierea civilă nr. 5.266/4.11.2020, pronunțată de Judecătoria Drobeta- Turnu Severin în Dosarul nr. 13.870/325/2020, rămasă definitivă prin Decizia nr. 321/9.01.2021 a Tribunalului Mehedinți. ... 64. În sensul acestei opinii au fost și punctele de vedere teoretice exprimate de judecătorii următoarelor instanțe: tribunalele Dolj, Giurgiu, Ilfov și o parte a judecătorilor Tribunalului București, respectiv judecătoriile Huși, Cornetu, Băilești, Calafat și Baia de Aramă. ... 65. Ministerul Public a arătat că, la nivelul Secției judiciare - Serviciul judiciar civil, nu se verifică, în prezent, practică judiciară, în vederea promovării unui eventual recurs în interesul legii în problema de drept obiect al sesizării. ... ...