Decizia ÎCCJ nr. 4/2024 (HP)Punctul X

X. Înalta Curte de Casație și Justiție 69. Potrivit dispozițiilor art. 519 din Codul de procedură civilă, „Dacă, în cursul judecății, un complet de judecată al Înaltei Curți de Casație și Justiție, al curții de apel sau al tribunalului, învestit cu soluționarea cauzei în ultimă instanță, constatând că o chestiune de drept, de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei respective, este nouă și asupra acesteia Înalta Curte de Casație și Justiție nu a statuat și nici nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare, va putea solicita Înaltei Curți de Casație și Justiție să pronunțe o hotărâre prin care să se dea rezolvare de principiu chestiunii de drept cu care a fost sesizată“. ... 70. Din cuprinsul prevederilor legale enunțate se desprind condițiile de admisibilitate pentru declanșarea procedurii de sesizare în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile, condiții care trebuie să fie întrunite în mod cumulativ, respectiv: (i) existența unei cauze aflate în curs de judecată; (ii) cauza care face obiectul judecății să se afle în competența legală a unui complet de judecată al Înaltei Curți de Casație și Justiție, al curții de apel sau al tribunalului învestit să soluționeze cauza; (iii) instanța care sesizează Înalta Curte de Casație și Justiție să judece cauza în ultimă instanță; (iv) problema de drept pusă în discuție să fie una veritabilă, norma legală fiind susceptibilă să dea naștere unor interpretări diferite; (v) chestiunea de drept a cărei lămurire se cere să fie nouă; (vi) soluționarea pe fond a cauzei în curs de judecată să depindă de chestiunea de drept a cărei lămurire se cere; (vii) chestiunea de drept să nu fi făcut obiectul statuării Înaltei Curți de Casație și Justiție și nici obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare. ... 71. Primele trei condiții de admisibilitate sunt îndeplinite, întrucât sesizarea a fost formulată în cadrul unui litigiu aflat pe rolul Tribunalului Mureș care este învestit cu soluționarea apelului exercitat împotriva unei încheieri pronunțate de Judecătoria Târgu Mureș, iar hotărârea ce urmează a fi pronunțată este definitivă, conform art. 634 alin. (1) pct. 4 raportat la art. 718 alin. (1) din Codul de procedură civilă. ... 72. De asemenea, este îndeplinită și condiția ca chestiunea de drept să nu fi făcut obiectul statuării Înaltei Curți de Casație și Justiție și nici obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare. ... 73. În ceea ce privește condiția referitoare la existența unei chestiuni de drept veritabile, susceptibile de a da naștere unor interpretări diferite, au fost identificate o serie de neregularități de natură a contura concluzia neîndeplinirii acesteia, din mai multe perspective. ... 74. Astfel, deși noțiunea de „chestiune de drept“ nu este definită de legiuitor, aceasta presupune în mod necesar o „problemă de drept reală și veritabilă“, în sensul că „norma de drept disputată să fie îndoielnică, imperfectă, lacunară sau neclară“ și să fie „legată de posibilitatea de a interpreta diferit un text de lege, fie din cauză că acest text este incomplet, fie pentru că nu este corelat cu alte dispoziții legale, fie pentru că se pune problema că nu ar mai fi în vigoare“ (Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, Decizia nr. 16 din 23 mai 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 779 din 5 octombrie 2016, paragraful 37; Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, Decizia nr. 32 din 30 martie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 553 din 26 iunie 2020, paragraful 46). ... 75. Totodată, s-a statuat constant în jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept că este necesar ca sesizarea să vizeze „o problemă de drept care necesită cu pregnanță a fi lămurită, care să prezinte o dificultate suficient de mare, în măsură să reclame intervenția instanței supreme în scopul rezolvării de principiu a chestiunii de drept și al înlăturării oricărei incertitudini care ar putea plana asupra securității raporturilor juridice deduse judecății“ (Decizia nr. 10 din 4 aprilie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 393 din 23 mai 2016, paragraful 37). ... 76. În același sens, în jurisprudența Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept (Decizia nr. 9 din 20 februarie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 246 din 10 aprilie 2017, paragrafele 62 și 65) s-a reținut că „problema eficienței sesizării Înaltei Curți de Casație și Justiție (...) reclamă (...) o chestiune juridică reală, care ridică probleme de interpretare a unor dispoziții legale imperfecte, lacunare ori contradictorii ce necesită rezolvarea de principiu a chestiunii de drept în procedura hotărârii prealabile, și nu realizarea unor operațiuni de interpretare și aplicare a unui text de lege în raport cu circumstanțele particulare ce caracterizează fiecare litigiu. (...) Cum interpretarea normelor de către judecător implică tocmai acel procedeu logico-judiciar de stabilire a conținutului și sensului acestor norme, chestiunea de drept trebuie să suscite serioase dificultăți care ar împiedica pronunțarea soluției, deci nu simple obstacole care ar putea fi înlăturate printr-o reflexie mai aprofundată a judecătorului cauzei“. ... 77. Tot în jurisprudența Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept s-a apreciat că, pentru a fi în prezența unei veritabile chestiuni de drept, care să justifice în mod real recurgerea la mecanismul hotărârii prealabile, este necesar să se constate „caracterul complex sau, după caz, precar al reglementării, de natură a conduce, în final, la interpretări diferite, precum și a dificultății completului în a-și însuși o anumită interpretare“ (Decizia nr. 2 din 22 ianuarie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 178 din 26 februarie 2018, paragraful 42). ... 78. Rezultă, așadar, că, în procesul de interpretare și aplicare a normelor legale de a căror lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei, rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție rămâne unul excepțional și subsecvent, el putând fi îngăduit numai atunci când, în mod real, o chestiune de drept determinantă pentru soluționarea pe fond a cauzei nu apare ca fiind, prin raportare la dispozițiile legale din care aceasta derivă sau în care este conținută, îndeajuns de clară, generând dificultăți veritabile de înțelegere a ei și, din acest motiv, având vocația de a conduce la o jurisprudență neunitară. ... 79. Prin urmare, obiectul procedurii este reprezentat de o normă de drept incompletă sau obscură, un text de lege care, pe baza interpretării, printr-o argumentație juridică adecvată, consistentă, poate primi înțelesuri și aplicări diferite în situații cvasiidentice și poate determina, în final, o jurisprudență divergentă. ... 80. În legătură cu sesizarea ce face obiectul cauzei de față, această condiție legală nu este îndeplinită, dispozițiile normative supuse interpretării fiind îndeajuns de clare și complete, astfel că ele îngăduie judecătorilor cauzei să le determine, fără semnificative dificultăți, înțelesul, limitele de aplicare și efectele. ... 81. În speță, chestiunea de drept se rezumă, în esență, la determinarea momentului la care devine scadentă prima tranșă pentru plata sumelor prevăzute prin hotărâri judecătorești având ca obiect acordarea unor drepturi de natură salarială stabilite în favoarea personalului din instituțiile și autoritățile publice, devenite executorii în perioada 1 ianuarie 2019-31 decembrie 2021, în raport cu conținutul normativ al dispozițiilor art. 39 alin. (1) lit. a) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018. ... 82. Adoptarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 114/2018 a avut ca efect, pe de o parte, schimbarea legală a modalității de executare a hotărârilor devenite executorii în perioada avută în vedere de actul normativ de referință, în sensul că aceasta s-a transformat din executare uno ictu în executare succesivă, în tranșe periodice, conform eșalonării stabilite în cuprinsul ordonanței, iar, pe de altă parte, a urmărit acordarea unor termene legale de executare în favoarea debitorilor, prin reglementarea unor măsuri cu caracter temporar și derogatorii de la dreptul comun în materia executării hotărârilor judecătorești. ... 83. Fiind vorba despre stabilirea unor termene legale, de natură procedurală, pentru executarea hotărârii, în procesul de interpretare și aplicare a normei analizate este esențial a se determina durata acestor termene și momentul de la care ele încep să curgă, modul de calcul și împlinirea lor urmând a fi făcute în raport cu dispozițiile art. 181 și 182 din Codul de procedură civilă. ... 84. Art. 39 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018 cuprinde elemente clare și suficiente pentru a determina atât durata, cât și momentul de început al termenelor legale acordate debitorilor pentru executarea obligațiilor stabilite prin titlurile executorii, textul legal de referință evidențiind fără echivoc termene pe ani, calculate de la data la care hotărârea judecătorească devine executorie. ... 85. În legătură cu chestiunea de drept care face obiectul sesizării se reține că, deși a apreciat că se impune activarea mecanismului procesual al întrebării preliminare pentru lămurirea termenului în care trebuie plătită prima tranșă de 5% din valoarea creanței cuprinsă în hotărârea judecătorească, devenită executorie la 23 septembrie 2020, în încheierea de sesizare instanța de trimitere a justificat dificultatea chestiunii de drept, în esență, doar prin intenția prezumată a legiuitorului de a adopta o reglementare care „să asigure o evidență clară a plății eșalonate a sumelor prevăzute prin hotărâri judecătorești având ca obiect acordarea unor drepturi de natură salarială stabilite în favoarea personalului din instituțiile și autoritățile publice, devenite executorii în perioada 1 ianuarie 2019-31 decembrie 2021, precum și facilitarea alocării sumelor necesare plății tuturor tranșelor scadente în fiecare an pentru toți creditorii.“ ... 86. Actul de sesizare al instanței supreme nu evidențiază, așadar, impedimentele de natură juridică ce obstrucționează judecătorii cauzei în interpretarea normei legale invocate. ... 87. Distinct de faptul că din încheierea instanței de trimitere lipsesc argumentele juridice relevante referitoare la dificultatea interpretării dispozițiilor legale anterior evocate, titularul sesizării nu a întâmpinat niciun impediment în interpretarea acestora, aspect care rezultă din exprimarea punctului de vedere asupra chestiunii de drept ce formează obiectul sesizării. ... 88. Astfel, din modul în care instanța de trimitere a formulat punctul de vedere asupra problemei de drept, se constată că judecătorii nu se confruntă cu o veritabilă dificultate în interpretarea și aplicarea dispozițiilor legale la circumstanțele litigiului cu care au fost învestiți. ... 89. În acest sens, se constată că, fără nicio dificultate de identificare a textului legal de la care trebuie pornit pentru lămurirea problemei cu care a fost sesizată Înalta Curte de Casație și Justiție, instanța de trimitere a arătat că executării silite a hotărârii care constituie titlu executoriu i se aplică prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 114/2018. ... 90. Determinând în mod corect legea care guvernează executarea silită a hotărârii judecătorești care constituie titlu executoriu, judecătorii nu au nicio dificultate în stabilirea momentului de la care începe să curgă termenul pentru executarea hotărârii, prin urmare și a momentului la care obligația devine scadentă, chiar dacă punctul lor de vedere este minoritar raportat la jurisprudența națională evidențiată în precedent, chiar și în cadrul propriei lor instanțe. ... 91. Sub acest ultim aspect, ca urmare a consultării instanțelor, s-a constatat că în cadrul instanței din care face parte titularul sesizării, alte completuri de judecată au soluționat cauze similare statuând fără dificultate asupra problemei de drept deduse judecății. ... 92. În același sens este și practica judiciară transmisă de alte instanțe naționale, fiind evidentă existența unei jurisprudențe constante, iar instanțele care au soluționat astfel de cauze nu s-au confruntat cu o asemenea dilemă juridică. ... 93. Așadar, s-a putut contura o opinie cvasiunanimă a instanțelor judecătorești - o singură hotărâre fiind în sens contrar - constituită din hotărâri definitive care nu evidențiază divergențe, ci, dimpotrivă, reflectă aceeași modalitate de identificare, interpretare și aplicare a normei legale incidente, în situații similare. ... 94. O opinie singulară, ca variantă de interpretare izolată, nu poate susține caracterul dificil al chestiunii de drept sau potențialul textelor de lege de a genera practică neunitară. ... 95. În același sens, exprimarea unor puncte de vedere teoretice divergente în legătură cu posibilitatea de interpretare a normei juridice care face obiectul sesizării nu implică, în mod direct, riscul apariției unei practici judiciare neunitare, atât timp cât din hotărârile judecătorești comunicate de instanțele consultate rezultă orientarea jurisprudențială evidentă a acestora în aplicarea textului legal. ... 96. Prin urmare, instanța de trimitere dispune de suficiente repere de analiză care să îi îngăduie interpretarea corectă a chestiunii de drept care face obiectul sesizării, nefiind vorba, în mod real, de dispoziții neclare sau incomplete care să reprezinte un veritabil obstacol pentru judecătorii căii de atac. ... 97. Or, în absența unei reale dificultăți a chestiunii de drept, prin întrebarea formulată se urmărește, practic, atât o schimbare a jurisprudenței instanței din care face parte titularul sesizării, cât și determinarea modalității de aplicare, în cauză, a dispozițiilor legale relevante, cu scopul de a se identifica soluția care trebuie adoptată în concret, ceea ce conduce la concluzia că se tinde, în fapt, la soluționarea apelului, iar nu la dezlegarea de principiu a unei chestiuni de drept care prezintă dificultate. ... 98. De principiu, titlul executoriu reprezentat de o hotărâre judecătorească sau de un înscris, altul decât o hotărâre judecătorească, poate fi pus în executare silită la cererea creditorului în măsura în care debitorul nu a executat de bunăvoie obligația stabilită în sarcina sa [a se vedea, în acest sens, art. 622 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă]. ... 99. Creditorul, prin formularea cererii de executare silită (manifestare a principiului disponibilității care guvernează procesul civil și în faza executării silite), solicită concursul statului în realizarea și concretizarea titlului său. ... 100. Cu toate acestea, niciun act de executare silită nu poate fi efectuat înainte de încuviințarea acesteia de către instanța de executare, aceasta având semnificația apelării la forța de constrângere a statului în sensul punerii în executare silită a titlului executoriu, debitorul obligației suportând, astfel, în mod direct, consecințele acestei operațiuni. Ea deschide posibilitatea realizării efective a obligațiilor care incumbă în sarcina debitorului, iar creditorul, prin forța de constrângere a statului, neutralizează libertatea de acțiune a debitorului, realizându-și creanța în dauna voinței acestuia. ... 101. Așadar, deși față de prevederile art. 664 din Codul de procedură civilă, executarea silită nu poate fi pornită în lipsa cererii creditorului, totuși declanșarea efectivă a celei de-a doua etape a procesului civil se poate realiza doar prin exercitarea controlului judecătoresc cu privire la aceasta, respectiv prin încuviințarea executării silite. ... 102. Astfel, potrivit art. 666 alin. (5) din Codul de procedură civilă, prin încuviințarea executării silite se verifică dacă: cererea de executare silită este de competența altui organ de executare decât cel sesizat; hotărârea sau, după caz, înscrisul nu constituie, potrivit legii, titlu executoriu; înscrisul, altul decât o hotărâre judecătorească, nu întrunește toate condițiile de formă cerute de lege sau alte cerințe în cazurile anume prevăzute de lege; creanța nu este certă, lichidă și exigibilă; debitorul se bucură de imunitate de executare; titlul cuprinde dispoziții care nu se pot duce la îndeplinire prin executare silită; există alte impedimente prevăzute de lege. ... 103. Deși verificările pe care le face instanța de executare cu ocazia încuviințării executării silite sunt limitate de specificul necontencios al acestei proceduri, acest impediment legal nu mai subzistă în procedura cenzurării încheierii de încuviințare a executării silite prin intermediul contestației la executare în cadrul căreia principiul contradictorialității capătă efecte depline. ... 104. Prin urmare, în evaluarea legalității încheierii de încuviințare a executării silite, în raport cu susținerile și apărările debitorului și creditorului, instanța care soluționează contestația la executare ar trebui să aibă în vedere situația creanței de la data la care s-a dispus încuviințarea executării silite. ... 105. În plus, referitor la cheltuielile de executare, acestea se suportă în funcție de situația executării creanței, respectiv modul de realizare a obligației stabilite în titlul executoriu, după distincțiile reglementate în cuprinsul art. 670 din Codul de procedură civilă. ... 106. Însă, în procedura pronunțării unei hotărâri prealabile, Înalta Curte de Casație și Justiție nu se substituie atributului fundamental al instanțelor, de interpretare și aplicare a legii, ci se limitează la a-i facilita judecătorului eliminarea ambiguităților, impreciziunilor ori a lacunelor textelor legale a căror lămurire se solicită, în scopul asigurării unor dezlegări jurisdicționale adecvate și unitare (Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, Decizia nr. 77 din 15 noiembrie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 141 din 11 februarie 2022). ... 107. Din această perspectivă, se apreciază că operațiunea de interpretare și aplicare a dispozițiilor legale incidente, la circumstanțele de fapt care caracterizează executarea silită pe care este chemată să o cenzureze, rămâne atributul exclusiv al instanței de judecată, nefiind necesară pentru soluționarea acestei probleme intervenția instanței supreme prin mecanismul reglementat de dispozițiile art. 519 din Codul de procedură civilă. ... 108. Prin urmare, în cauză, constată că nu este îndeplinită cerința de admisibilitate referitoare la gradul ridicat de dificultate a chestiunii de drept invocate. ... 109. Cu privire la cerința noutății chestiunii de drept s-a apreciat că nici aceasta nu apare ca fiind îndeplinită. ... 110. Deși analiza din cauza în care s-a formulat sesizarea vizează dispozițiile art. 39 alin. (1) lit. a) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018, problema eșalonării plății sumelor prevăzute prin hotărâri judecătorești având ca obiect acordarea unor drepturi de natură salarială stabilite în favoarea personalului din instituțiile și autoritățile publice, devenite executorii, nu constituie o noutate juridică, asemenea reglementări fiind introduse în dreptul pozitiv încă din anul 2008. ... 111. Astfel, prin art. III din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 75/2008 privind stabilirea de măsuri pentru soluționarea unor aspecte financiare în sistemul justiției, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 76/2009, s-a reglementat că plata sumelor prevăzute în titlurile executorii emise până la intrarea în vigoare a acestei ordonanțe de urgență se va realiza, eșalonat, în termen de 18 luni de la intrarea în vigoare a ordonanței de urgență, modalitatea de eșalonare fiind stabilită prin Ordinul ministrului justiției, al ministrului economiei și finanțelor, al președintelui Consiliului Superior al Magistraturii, al președintelui Înaltei Curți de Casație și Justiție și al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție nr. 1.859/C/2.484/26.650/131/3.774/C/2008, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 648 din 11 septembrie 2008. ... 112. Ulterior, prin art. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 71/2009 privind plata unor sume prevăzute în titluri executorii având ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar, aprobată cu modificări prin Legea nr. 230/2011, s-a eșalonat plata sumelor prevăzute prin hotărâri judecătorești pentru personalul vizat de acest act normativ, devenite executorii până la 31 decembrie 2011. ... 113. Prin art. 14 din Ordonanța Guvernului nr. 17/2012 privind reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare, aprobată cu modificări prin Legea nr. 280/2013, s-a prevăzut că dispozițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 71/2009 se aplică și sumelor stabilite prin hotărâri judecătorești devenite executorii în perioada 1 ianuarie-31 decembrie 2012. ... 114. Reglementările care au prevăzut eșalonarea succesivă a plății sumelor prevăzute prin hotărâri judecătorești având ca obiect acordarea unor drepturi de natură salarială stabilite în favoarea personalului din sectorul bugetar, devenite executorii în anii 2013-2018, cu un conținut normativ identic dispozițiilor art. 39 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018 sunt următoarele: art. XI din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 92/2012 privind luarea unor măsuri în domeniul învățământului și cercetării, precum și în ceea ce privește plata sumelor prevăzute în hotărâri judecătorești devenite executorii în perioada 1 ianuarie-31 decembrie 2013; art. 21 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 103/2013 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2014, precum și alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, aprobată cu completări prin Legea nr. 28/2014; art. 34 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum și alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 71/2015; art. 15 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare, cu modificările și completările ulterioare; art. 13 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 99/2016 privind unele măsuri pentru salarizarea personalului plătit din fonduri publice, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare, aprobată prin Legea nr. 152/2017; art. 6 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 90/2017 privind unele măsuri fiscal-bugetare, modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene, aprobată cu completări prin Legea nr. 80/2018. ... 115. Referitor la efectele Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 71/2009, act normativ care a eșalonat pe mai mulți ani plata sumelor prevăzute prin hotărâri judecătorești pentru personalul vizat de acest act normativ, în considerentele Deciziei nr. 7 din 27 aprilie 2015, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a statuat că: Atât litigiile referitoare la drepturile salariale cuvenite personalului bugetar, cât și cele având ca obiect acordarea de daune-interese moratorii, sub forma dobânzii legale, pentru executarea cu întârziere a titlurilor executorii privind asemenea drepturi, sunt litigii de muncă. În consecință, titlurile executorii pentru a căror neexecutare sau executare cu întârziere s-a solicitat plata dobânzii penalizatoare sunt hotărâri pronunțate în litigii referitoare la drepturile salariale care decurg din derularea raporturilor de muncă, lato sensu, astfel că le sunt aplicabile dispozițiile art. 278 pct. 1 din Codul de procedură civilă din 1865, respectiv dispozițiile art. 448 alin. (1) pct. 2 din Codul de procedură civilă din 2010 și ale art. 274 din Codul muncii din 2003, potrivit cărora hotărârile primei instanțe sunt executorii de drept când au ca obiect plata salariilor sau alte drepturi izvorâte din raporturile juridice de muncă. (…) Aplicarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 71/2009 a suspendat de drept orice procedură de executare silită în cursul termenului prevăzut pentru plata sumelor stabilite prin hotărâri judecătorești având ca obiect acordarea drepturilor de natură salarială pentru personalul din sectorul bugetar și devenite executorii până la data de 31 decembre 2011. Natura juridică a măsurilor dispuse prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 71/2009 este aceea de suspendare legală a executării silite a titlurilor executorii având ca obiect acordarea unor drepturi salariale, calificare ce decurge din chiar conținutul art. 1 alin. (2) al actului normativ, potrivit căruia, în cursul termenului în care are loc plata eșalonată, orice procedură de executare silită se suspendă de drept. (…) Prin eșalonarea la plată a fost fixat un alt termen pentru executarea obligației de plată, dar, prin aceasta, creditorul nu pierde dreptul de a pretinde și daune pentru neexecutarea obligației la scadență. Modificarea modalității și a termenelor de executare nu are consecințe asupra curgerii termenului de prescripție pentru dreptul creditorului de a solicita acordarea de daune-interese moratorii pentru obligații scadente. ... 116. Astfel, se remarcă faptul că, deși conținutul normativ al Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 71/2009 nu este identic celui cuprins în art. 39 din Ordonanța de urgență nr. 114/2018, totuși scopul și finalitatea pentru care a fost adoptat primul act normativ arătat sunt similare celor avute în vedere și la emiterea celui de-al doilea. ... 117. Or, având în vedere că asupra efectelor reglementărilor cuprinse în Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 71/2009 Înalta Curte de Casație și Justiție a statuat prin decizia arătată în precedent, se apreciază că judecătorii cauzei pot interpreta dispoziția legală care face obiect al sesizării de față și prin raportare la normele juridice cuprinse în actul normativ menționat, astfel cum au fost acestea explicitate în considerentele Deciziei nr. 7 din 27 aprilie 2015, chestiunea de drept în analiză pierzându-și, astfel, caracterul de noutate. ... 118. Având în vedere neîndeplinirea condițiilor de admisibilitate anterior analizate, devine inutilă evaluarea condiției vizând dependența dintre soluționarea pe fond a cauzei în curs de judecată și chestiunea de drept a cărei lămurire se cere prin sesizarea de față. ... ...