Decizia ÎCCJ nr. 47/2020 (HP)Punctul X

X. Înalta Curte de Casație și Justiție 68. Potrivit dispozițiilor art. 519 din Codul de procedură civilă, „Dacă, în cursul judecății, un complet de judecată al Înaltei Curți de Casație și Justiție, al curții de apel sau al tribunalului, învestit cu soluționarea cauzei în ultimă instanță, constatând că o chestiune de drept, de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei respective, este nouă și asupra acesteia Înalta Curte de Casație și Justiție nu a statuat și nici nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare, va putea solicita Înaltei Curți de Casație și Justiție să pronunțe o hotărâre prin care să se dea rezolvare de principiu chestiunii de drept cu care a fost sesizată“. ... 69. Rezultă din prevederile legale citate că, pentru declanșarea acestei proceduri, legiuitorul a instituit următoarele condiții de admisibilitate, care se impun a fi întrunite în mod cumulativ: a) existența unei cauze aflate în curs de judecată; b) instanța care sesizează Înalta Curte de Casație și Justiție să judece cauza în ultimă instanță; c) cauza care face obiectul judecății să se afle în competența legală a unui complet de judecată al Înaltei Curți de Casație și Justiție, al curții de apel sau al tribunalului, învestit să soluționeze pricina; d) ivirea unei chestiuni de drept de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei în curs de judecată; e) chestiunea de drept identificată să prezinte caracter de noutate și aceasta să nu fi făcut obiectul statuării Înaltei Curți de Casație și Justiție și nici obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare. ... 70. Verificând admisibilitatea sesizării supuse analizei, se constată îndeplinirea numai în parte a condițiilor prevăzute de legiuitor pentru pronunțarea unei hotărâri prealabile, după cum se va arăta în continuare. ... 71. Astfel, primele trei cerințe sunt întrunite, întrucât Curtea de Apel Alba Iulia - Secția I civilă este legal învestită cu soluționarea apelului declarat de pârâtul A împotriva Sentinței civile nr. 925/13 iunie 2019, pronunțată de Tribunalul Alba în Dosarul nr. 2.142/107/2018, într-un litigiu având natura juridică a unui conflict de muncă, de competența exclusivă, în primă instanță, a tribunalului, conform art. 208 din Legea dialogului social nr. 62/2011, republicată, cu modificările și completările ulterioare; hotărârea pronunțată de tribunal este supusă numai apelului, potrivit art. 214 din Legea nr. 62/2011, republicată, cu modificările și completările ulterioare. Așadar, în această pricină Curtea de Apel Alba Iulia judecă în ultimă instanță și urmează să pronunțe o hotărâre judecătorească definitivă, potrivit art. XVIII alin. (2) din Legea nr. 2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea instanțelor judecătorești, precum și pentru pregătirea punerii în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, cu modificările ulterioare, coroborat cu art. 634 alin. (1) pct. 4 din Codul de procedură civilă. ... 72. Cât privește condiția de admisibilitate referitoare la caracterul esențial al chestiunii de drept de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei în care se ridică, în situația de față, titularul sesizării solicită Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru soluționarea unor chestiuni de drept să aprecieze dacă, „în interpretarea art. 14 din Regulamentul de sporuri aprobat prin Ordinul nr. 547/2010, se poate preciza că, la stabilirea sporurilor de condiții de muncă pentru personalul din sistemul sanitar, pentru anii 2015-2016, cuantumul acestuia se stabilește prin aplicarea cotei procentuale, reprezentând sporul de condiții de muncă, la salariul de bază din luna respectivă sau calculul și plata sporurilor de condiții de muncă trebuie să se realizeze la nivelul salariilor și sporurilor în plată din decembrie 2009“. ... 73. În speță, instanța de fond, contrar practicii judiciare constante de la nivelul Curții de Apel Alba Iulia, a reținut, în considerente, că prevederile alin. (1) ale art. 14 din regulament sunt în sensul că valoarea sporurilor pentru condiții de muncă se stabilește prin aplicarea cotei procentuale asupra salariului de bază în luna respectivă, corespunzător timpului efectiv lucrat la locurile de muncă prevăzute în anexele la acest act normativ. ... 74. Or, în opinia instanței de trimitere, care are de analizat nu doar incidența în cauză a dispozițiilor art. 14 alin. (1) din anexa Ordinului nr. 547/2010, ci și pe cea a prevederilor alin. (2) și (3) ale aceluiași text de lege, nu reiese cu claritate dacă sporul pentru condiții de muncă deosebit de periculoase (grupa I) de 75%, prevăzut în anexa nr. 2 la regulament lit. B pct. 4, se calculează la salariul de bază din luna decembrie 2009 sau acest spor se stabilește și se plătește prin raportare la salariul de bază al lunii pentru care se acordă sporul în discuție. ... 75. Prin urmare, se consideră că, din această perspectivă, este întrunită condiția de admisibilitate ce are în vedere ivirea unei chestiuni de drept de a cărei lămurire să depindă soluționarea pe fond a cauzei în curs de judecată. ... 76. În ceea ce privește problema de drept relevată, chiar dacă aceasta are legătură cu dezlegarea cauzei, ea nu îndeplinește cerința de a fi o veritabilă, reală chestiune de drept. ... 77. Plecând de la scopul procedurii speciale reglementate prin art. 519 din Codul de procedură civilă, și anume acela de mecanism de unificare a practicii judiciare, este necesar a se atribui noțiunii de „chestiune de drept“ semnificația de problemă de drept care este în mod obiectiv dificilă, respectiv de problemă care este de natură a suscita o dificultate deosebită în a identifica înțelesul sau sfera de aplicare a unor norme juridice ori a unor principii de drept, care să conducă la interpretări diferite din partea instanțelor, cu consecința generării unei practici judiciare neuniforme. ... 78. Codul de procedură civilă nu definește noțiunea în cauză, însă în doctrină s-a arătat că, pentru a fi vorba de o problemă de drept reală, trebuie ca norma de drept disputată să fie îndoielnică, imperfectă, lacunară sau neclară. Așadar, chestiunea de drept supusă dezbaterii trebuie să fie una veritabilă, legată de posibilitatea de a interpreta diferit un text de lege, fie din cauză că acest text este incomplet, fie pentru că nu este corelat cu alte dispoziții legale, fie pentru că se pune problema că nu ar mai fi în vigoare. ... 79. Se observă că în cuprinsul încheierii de sesizare se regăsește afirmația lipsită de argumentare a instanței de trimitere în sensul că propunerea de sesizare privește o chestiune de drept neclară, susceptibilă de interpretare diferită, care însă, conform datelor transmise de această instanță, așa cum s-a menționat în cap. VII al prezentei decizii (paragraful 62), nu a generat o practică judiciară neunitară. ... 80. Prin raportare la cele enunțate anterior, sesizarea pendinte nu poate fi privită ca o „chestiune de drept“ în sensul art. 519 din Codul de procedură civilă, în condițiile în care nu s-a relevat un nivel sporit de dificultate a interpretării textului de lege invocat, coroborat cu principiile legale enunțate de legile de salarizare în domeniul bugetar în perioada de referință indicată în actul de sesizare. ... 81. Or, interpretarea sistematică a normelor de drept intern, a jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, precum și realizarea unui raționament judiciar constituie operațiuni care țin de esența activității judecătorului, acesta fiind chemat să interpreteze legea și să o aplice la situațiile de fapt deduse judecății sale, în conformitate cu prevederile art. 2 alin. (3) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare. Ca atare, ele rămân atributul exclusiv al instanței de trimitere. ... 82. În concret, problema de drept adusă în dezbatere nu prezintă un grad de dificultate suficient pentru a reclama o rezolvare de principiu pe calea hotărârii prealabile. ... 83. În analiza dispozițiilor art. 14 din anexa Ordinului nr. 547/2010 trebuie pornit de la contextul legislativ în care a fost adoptat actul normativ ale cărui prevederi se solicită a fi interpretate. ... 84. Prin Legea-cadru nr. 330/2009 a avut loc reîncadrarea personalului plătit din fonduri publice prin schimbarea structurii drepturilor salariale, unele sporuri fiind incluse în salariul de bază, iar cele prevăzute în anexele la această lege, rămase în afara salariului de bază, urmând a se acorda într-un cuantum care să conducă la o valoare egală cu suma calculată pentru luna decembrie 2009. Din conținutul prevederilor acestui act normativ reiese că salariul rezultat trebuia să fie egal cu cel avut în luna decembrie 2009, iar sporurile, deși erau stabilite în procente, în realitate cuantumul acestora nu reprezenta procentul matematic calculat la salariul de bază, ci un cuantum care să conducă la o valoare egală cu suma calculată pentru luna decembrie 2009. ... 85. Legea-cadru nr. 330/2009 a fost abrogată prin Legea-cadru nr. 284/2010, care a preluat în mare parte dispozițiile acesteia, însă prin legile anuale de salarizare s-a menținut salarizarea existentă anterior. Potrivit art. 7 din Legea-cadru nr. 284/2010, aplicarea legii urma a se realiza etapizat, prin legi speciale anuale de aplicare, astfel că a fost succedată de următoarele acte normative: a) Legea nr. 285/2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice; b) Legea nr. 283/2011, prin care se stabilea salarizarea în anul 2012 a personalului plătit din fonduri publice; c) Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 84/2012, cu referire la salarizarea în anul 2012 a personalului plătit din fonduri publice; d) Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 103/2013 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2014; e) Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015; f) Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016. ... 86. Deși scopul declarat de legiuitor la instituirea unui sistem unic de salarizare a fost acela de a aduce transparență și previzibilitate în materia salarizării, în realitate, drepturile salariale s-au calculat pornind de la cuantumul stabilit potrivit legislației anterioare, prin fiecare din legile speciale anuale făcându-se trimitere la cuantumul drepturilor salariale din anul precedent. ... 87. Prin art. 21 din Legea-cadru nr. 284/2010 s-a prevăzut că „Locurile de muncă, categoriile de personal, mărimea concretă a sporului pentru condiții de muncă prevăzut în anexele nr. I-VIII, precum și condițiile de acordare a acestuia se stabilesc prin regulament elaborat de către fiecare dintre ministerele coordonatoare ale celor 6 domenii de activitate bugetară - administrație, sănătate, învățământ, justiție, cultură, diplomație, de către instituțiile de apărare, ordine publică și siguranță națională, precum și de către autoritățile publice centrale autonome, care se aprobă prin hotărâre a Guvernului ...“. ... 88. Această dispoziție legală a fost însă amânată de la aplicare prin legile anuale de salarizare, consacrându-se astfel menținerea situației create prin Legea-cadru nr. 330/2009. ... 89. Având în vedere prevederile notei din anexa nr. II/2 la Legea-cadru nr. 330/2009, ministrul sănătății a emis Ordinul nr. 547/2010, prin care s-a aprobat Regulamentul privind acordarea sporurilor la salariile de bază, în conformitate cu prevederile notei din anexa nr. II/2 la Legea-cadru nr. 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, prevăzut în anexa care face parte integrantă din ordin. ... 90. Potrivit Deciziei nr. 10 din 20 februarie 2017, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, „în interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 21 din Legea-cadru nr. 284/2010, raportat la dispozițiile art. 1 alin. (2) din Legea nr. 285/2010, art. II art. 1 alin. (2) și art. 12 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2010, art. 1 și art. 5 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 84/2012, art. 1 alin. (2) și art. 8 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 103/2013, art. 1 alin. (2) și art. 7 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 83/2014 și art. 1 alin. (2) și art. 6 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015, începând cu data de 1 ianuarie 2011, pentru familia ocupațională de funcții bugetare «Sănătate», locurile de muncă, categoriile de personal, mărimea concretă a sporurilor și condițiilor de acordare a acestora sunt cele stabilite prin regulamentul aprobat prin Ordinul ministrului sănătății nr. 547/2010, în conformitate cu prevederile notei din anexa nr. II/2 la Legea-cadru nr. 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice“. ... 91. Aspectele mai sus relevate, în legătură cu principiile legale enunțate de legile de salarizare ce privesc personalul plătit din fonduri publice, aplicabile în litigiul pendinte, puteau fi deduse cu ușurință de către instanța de trimitere din cuprinsul normelor invocate, verificându-se și jurisprudența Curții Constituționale ori a Înaltei Curți de Casație și Justiție în materie, pentru ca, ulterior, să se procedeze la analiza textului de lege ce face obiectul sesizării. ... 92. Conform art. 14 alin. (1) din anexa Ordinului nr. 547/2010, cuantumul sporului se stabilește prin aplicarea cotei procentuale asupra salariului de bază în luna respectivă, corespunzător timpului efectiv lucrat la locurile de muncă prevăzute în anexele la prezentul regulament. ... 93. Textul alin. (2) al aceluiași articol prevede însă că „În anul 2010 sporurile se acordă într-un cuantum care să conducă la o valoare egală cu suma calculată pentru luna decembrie 2009...“, iar dispozițiile alin. (3) al art. 14 din anexa ordinului statuează în sensul că „În anul 2010 sporurile prevăzute în anexa nr. 1, la cap. I lit. A pct. 3, 4 și 5, în anexa nr. 2, la lit. E pct. 12, 13, 14 și 15, și în anexa nr. 3, la lit. A pct. 2, se vor acorda într-un cuantum care să conducă la o valoare egală cu suma calculată pentru luna decembrie 2009 ...“. ... 94. Or, aplicând metodele de interpretare a actelor normative de diferite grade și a altor izvoare de drept consacrate în doctrină și jurisprudență (cu titlu de exemplu: interpretarea sistematică, interpretarea gramaticală, interpretarea teleologică etc.), instanța de trimitere putea deduce sensul legii în cazul concret dedus judecății, iar nu să tindă să obțină „o îndrumare efectivă“ în soluționarea cauzei, ceea ce, evident, excedează procedurii reglementate de dispozițiile art. 519 din Codul de procedură civilă. ... 95. Pretinsa dificultate a chestiunii de drept sesizate este determinată de consecința ignorării ipotezei normative a art. 14 alin. (2) și (3) din anexa Ordinului nr. 547/2010, mai exact a sintagmei „cuantum care să conducă la o valoare egală cu suma calculată pentru luna decembrie 2009“, în contextul în care completul de judecată pornește de la premisa raportării la principiile legale anterior enunțate. ... 96. De asemenea, trebuie reținut că cererea de plată a diferențelor salariale dintre drepturile cuvenite și cele încasate efectiv, formulată în litigiul în care s-a dispus sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție în temeiul art. 519 din Codul de procedură civilă, a vizat intervalul 1 septembrie 2015-1 decembrie 2016, mai concret perioada anterioară datei de 1 decembrie 2016, când a intrat în vigoare articolul unic pct. 4 din Legea nr. 250/2016 privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 20/2016 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare și pentru modificarea și completarea unor acte normative, prin care s-a dispus ca, începând cu luna decembrie a anului 2016, aplicarea sporurilor ca procent să se facă la valoarea de bază din luna respectivă [„4. La articolul I punctul 1, după alineatul (6^2) al articolului 3^2 se introduce un nou alineat, alineatul (6^3), cu următorul cuprins: (6^3) Prin excepție de la prevederile art. 1 alin. (2) , începând cu luna decembrie 2016, sporurile și alte drepturi salariale specifice activității se vor calcula prin raportare la salariul de bază, potrivit prezentei ordonanțe de urgență, cu excepția categoriilor de personal prevăzute la alin. (6^2)“]. ... 97. În acest context, se constată că problema de drept adusă în dezbatere nu ridică o asemenea dificultate, chiar instanța de trimitere furnizând, în cadrul încheierii de sesizare, o mare parte din argumentele de interpretare a articolului de lege în cauză. Norma de drept supusă analizei este redactată cu suficientă claritate, nefiind reală afirmația privind existența unei dificultăți în corelarea acesteia. ... 98. Se observă, totodată, că această chestiune de drept, astfel cum este identificată în cuprinsul sesizării în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile, nu prezintă nici caracter de noutate, condiție de admisibilitate distinctă de aceea a nestatuării anterioare de către Înalta Curte de Casație și Justiție în unul dintre cele două mecanisme de unificare a practicii judiciare. ... 99. În doctrină, s-a exprimat opinia potrivit căreia sesizarea instanței supreme ar fi justificată sub aspectul îndeplinirii elementului de noutate atunci când problema de drept nu a mai fost analizată - în interpretarea unui act normativ mai vechi - ori decurge dintr-un act normativ intrat în vigoare recent sau relativ recent prin raportare la momentul sesizării. De asemenea, poate fi considerată nouă prin faptul că nu a mai fost dedusă judecății anterior; caracterul de noutate se pierde pe măsură ce chestiunea de drept a primit o dezlegare din partea instanțelor, în urma unei interpretări adecvate, concretizată într-o practică judiciară consacrată. ... 100. În lipsa unei definiții a noutății chestiunii de drept și a unor criterii de determinare a acesteia în cuprinsul art. 519 din Codul de procedură civilă, rămâne atributul instanței supreme, sesizată cu pronunțarea unei hotărâri prealabile, să hotărască dacă problema de drept a cărei dezlegare se solicită este nouă, astfel cum s-a statuat constant în jurisprudența anterioară, dezvoltată în materie. Noutatea chestiunii de drept nu este o condiție pur temporală, ci este una de circumstanțiere. ... 101. În situația de față, examenul jurisprudențial efectuat a relevat că s-a cristalizat o jurisprudență în legătură cu chestiunea de drept a cărei lămurire se solicită, situație care nu mai justifică interesul în formularea unei cereri pentru pronunțarea unei hotărâri prealabile în scopul prevenirii apariției unei practici neunitare. ... 102. Se impune observația că, în ilustrarea unei varietăți de situații - legate de tipul sporurilor solicitate și perioada de referință pentru acestea, instanțele judecătorești care au soluționat acțiuni identice ca obiect și temei juridic cu cea aflată pe rolul instanței de trimitere, cu excepțiile regăsite la nivelul curților de apel Târgu Mureș și Constanța, le-au tratat în mod uniform, adoptând soluția de respingere a acestora ca nefondate, ceea ce le-a diferențiat fiind doar modalitatea de fundamentare a măsurii adoptate. ... 103. Hotărârile judecătorești identificate în analiza prezentei sesizări relevă existența unei practici judiciare consistente, ceea ce demonstrează faptul că problema de drept a cărei interpretare se solicită și-a pierdut caracterul de noutate, ceea ce pune în discuție eficacitatea utilizării procedurii prevăzute de dispozițiile art. 519 din Codul de procedură civilă. ... 104. Pe de altă parte, practica judiciară divergentă aflată la nivelul unei curți de apel (Curtea de Apel Bacău) ori existența unei soluții contrare ori a unor opinii teoretice contradictorii ar putea fi de natură a atrage cel mult intervenția mecanismului de unificare reglementat de prevederile art. 514 și următoarele din Codul de procedură civilă. ... 105. Textul art. 519 din Codul de procedură civilă mai prevede condiția ca Înalta Curte de Casație și Justiție să nu fi statuat asupra problemei de drept ce face obiectul sesizării pentru pronunțarea unei hotărâri prealabile sau ca aceasta să nu facă obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare. În legătură cu chestiunea de drept adusă în dezbatere se constată că instanța supremă nu a dezlegat în mod generic, cu efecte erga omnes, problema care constituie obiectul sesizării. ... 106. Raportat la contextul evidențiat în considerentele anterioare, se apreciază că instanța de sesizare dispunea de toate elementele necesare pentru o corectă aplicare a legii la litigiul pendinte, ținând seama și de principiile de drept și instituțiile juridice incidente. ... ...