Decizia CCR nr. 269/2015Paragraful 31

25. În ceea ce priveşte susţinerile autorului excepţiei de neconstituţionalitate potrivit cărora introducerea garanţiei de bună conduită reprezintă o măsură legislativă disproporţionată în relaţia dintre stat şi operatorul economic participant la procedura de atribuire, afectând libertatea economică, Curtea reţine că acestea nu pot fi primite, de vreme ce dispoziţiile de lege criticate sunt tocmai o expresie a celor statuate în art. 45 şi art. 135 din Constituţie, statul având obligaţia să asigure libertatea comerţului, protecţia concurenţei loiale, crearea cadrului favorabil pentru valorificarea tuturor factorilor de producţie; protejarea intereselor naţionale în activitatea economică, financiară şi valutară; exploatarea resurselor naturale, în concordanţă cu interesul naţional; aplicarea politicilor de dezvoltare regională în concordanţă cu obiectivele Uniunii Europene. Totodată, funcţionarea economiei de piaţă şi aplicarea principiilor care îi sunt proprii nu exclude, ci, dimpotrivă, presupune stabilirea şi respectarea anumitor reguli de natură să protejeze pe toţi participanţii la circuitul economic. În acelaşi sens este Decizia nr. 211 din 4 mai 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 515 din 8 iunie 2004.