Decizia CCR nr. 248/2015Paragraful 22

17. Analizând Normele metodologice de aplicare unitară a Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 250/2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 227 din 3 aprilie 2007, Curtea reţine că, potrivit pct. 10.3, referitor la art. 10 din Legea nr. 10/2001, "Sintagma amenajări de utilitate publică ale localităţilor urbane şi rurale are în vedere acele suprafeţe de teren afectate unei utilităţi publice, respectiv suprafeţele de teren supuse unor amenajări destinate a deservi nevoile comunităţii, şi anume căi de comunicaţie (străzi, alei, trotuare etc.), dotări tehnico-edilitare subterane, amenajări de spatii verzi din jurul blocurilor de locuit, parcuri şi grădini publice, pieţe pietonale şi altele." Cu alte cuvinte, chiar în redactarea sa iniţială, art. 10 alin. (2) din Legea nr. 10/2001, enumerând "alte amenajări de utilitate publică ale localităţilor urbane şi rurale" printre situaţiile pentru care măsurile reparatorii se stabilesc prin echivalent, implica şi spaţiile verzi, în accepţiunea indicată de legiuitor prin Normele metodologice de aplicare unitară a Legii nr. 10/2001, mai sus menţionată.