Decizia ÎCCJ nr. 80/2023 (HP)Punctul VI

VI. Jurisprudența instanțelor naționale 29. Curțile de apel Brașov, Cluj, Galați, Ploiești și Târgu Mureș au transmis practică judiciară relevantă în materie, iar curțile de apel Bacău, București, Cluj, Iași, Pitești și Ploiești au comunicat punctele de vedere teoretice ale judecătorilor cu privire la chestiunea de drept supusă dezlegării. ... 30. Într-o primă opinie s-a apreciat că, la stabilirea nivelului maxim de salarizare aflat în plată, se ține de cont de majorările salariale acordate prin hotărâri judecătorești definitive altor salariați care prestează aceeași activitate în cadrul acelorași instituții sau autorități publice (curțile de apel București, Iași și tribunalele Buzău, București, Giurgiu, Iași, Ialomița, Ilfov, Neamț, Prahova, Teleorman, Vaslui și Vâlcea). ... 31. În argumentare s-a arătat că Legea-cadru nr. 153/2017 reglementează principiile menite să elimine orice formă de discriminare și instituirea unui tratament egal cu privire la personalul din sectorul bugetar care prestează aceeași activitate și are aceeași vechime în muncă și în funcție, prin asigurarea de salarii de bază egale pentru muncă cu valoare egală. În aplicarea acestor principii, drepturile salariale ale personalului din cadrul aceleiași instituții sau autorități publice trebuie stabilite la nivelul maxim de salarizare aflat în plată, indiferent dacă acest nivel rezultă din aplicarea unor ordine ale angajatorului sau din hotărâri judecătorești, întrucât Legea-cadru nr. 153/2017 nu face nicio distincție în acest sens. ... 32. În sensul primei opinii au fost identificate hotărâri judecătorești pronunțate de Curtea de Apel Târgu Mureș, Tribunalul Prahova și Tribunalul Cluj. ... 33. Într-o a doua opinie s-a apreciat că, la stabilirea nivelului maxim de salarizare aflat în plată, nu se ține de cont de majorările salariale acordate prin hotărâri judecătorești definitive altor salariați care prestează aceeași activitate în cadrul acelorași instituții sau autorități publice (curțile de apel Cluj și Galați). ... 34. S-a argumentat că art. 17 alin. (5) din anexa nr. V la Legea-cadru nr. 153/2017 dă expresie salarizării diferite ce se stabilește în funcție de gradul instanței sau parchetului la care își desfășoară activitatea personal auxiliar de specialitate și conex. Or, a înlătura principiile legalității și sustenabilității financiare în favoarea principiului egalității prin ridicarea unor soluții de speță la rang de lege și extinderea aplicării lor unei categorii profesionale ar echivala cu o răsturnare a securității și stabilității raporturilor juridice și cu o redefinire a unor instituții de drept procesual, cum ar fi autoritatea de lucru judecat și mecanismele de unificare a practicii judiciare. ... 35. În sensul celei de-a doua opinii au fost identificate hotărâri judecătorești pronunțate de Curtea de Apel Brașov, Curtea de Apel Galați și Tribunalul Brașov. ... 36. În cauze similare au fost admise acțiuni prin care magistrați, personal de specialitate juridică asimilat magistraților și personal auxiliar de specialitate și conex au solicitat acordarea altor drepturi salariale prin raportare la nivelul maxim stabilit prin hotărâri judecătorești definitive în favoarea altor salariați din cadrul acelorași categorii profesionale. ... 37. De asemenea, în alte cauze au fost admise acțiuni prin care funcționari publici din cadrul unor instituții publice au solicitat acordarea unor drepturi salariale prin raportare la nivelul maxim stabilit prin hotărâri judecătorești definitive în favoarea altor salariați din cadrul acelorași categorii profesionale. ... 38. Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a comunicat că, la nivelul Secției judiciare - Serviciul judiciar civil, nu se verifică, în prezent, practică judiciară în vederea promovării unui eventual recurs în interesul legii cu privire la problema de drept care formează obiectul sesizării. ... ...