Decizia ÎCCJ nr. 60/2024 (HP)Punctul VII

VII. Jurisprudența instanțelor naționale în materie 26. Curțile de apel București, Ploiești, Galați, Pitești, Cluj, Constanța și Bacău au transmis hotărâri judecătorești relevante cu privire la chestiunile de drept supuse dezlegării, iar Curtea de Apel Iași a comunicat puncte de vedere teoretice ale judecătorilor asupra acelorași chestiuni, din care au rezultat două opinii, cu privire la fiecare dintre cele două chestiuni de drept în discuție. ... 27. Într-o primă opinie, cu privire la prima chestiune de drept, s-a apreciat că majorarea salariului de bază cu 12,5%, prevăzută de art. 14 alin. (3) din anexa nr. VI a Legii-cadru nr. 153/2017, nu se acordă și personalului care îndeplinește numai atribuțiile membrilor Grupului de lucru pentru prevenirea corupției și nu îndeplinește și activități de combatere a corupției în rândul personalului propriu (Curtea de Apel București, Tribunalul București, Tribunalul Ialomița, Tribunalul Ilfov, Curtea de Apel Ploiești, Tribunalul Prahova, Tribunalul Dâmbovița, Curtea de Apel Galați, Curtea de Apel Pitești, Tribunalul Vâlcea). ... 28. În susținerea acestei opinii s-a argumentat că majorarea salariului de bază de 12,5%, prevăzută de art. 14 alin. (3) din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017, nu se acordă personalului care desfășoară exclusiv activități de prevenire a corupției, fără să îndeplinească și activități de combatere a corupției în rândul personalului propriu, legiuitorul folosind conjuncția „și“, context în care, interpretând gramatical textul legal, nu este suficient ca personalul să aibă atribuții doar pe linia prevenirii corupției. Totodată, s-a arătat că, din analiza prevederilor Ordinului M.A.I. nr. 62/2018, rezultă, fără echivoc, faptul că activitățile de informare și de instruire anticorupție se realizează de către personalul specializat din cadrul Direcției Generale Anticorupție, iar întregul personal al Ministerului Afacerilor Interne are obligația de a participa la activitățile derulate de către Direcția Generală Anticorupție, inclusiv prin prisma activității de management al riscurilor de corupție, care se materializează într-un document ce se supune monitorizării și evaluării anuale de către Direcția Generală Anticorupție. În aceste condiții, cum activitatea de prevenire beneficiază de o reglementare distinctă, nu se poate aprecia că acordarea acestei majorări se poate realiza pentru personalul cu funcții de conducere, care nu are atribuții și pe linia combaterii corupției, având atribuții doar pe linia de prevenție, sub coordonarea Direcției Generale Anticorupție. ... 29. În sensul primei opinii au fost identificate următoarele hotărâri judecătorești: Decizia civilă nr. 366 din 9 februarie 2023 și nr. 1.461 din 25 mai 2023, pronunțate de Curtea de Apel București - Secția a IX-a contencios administrativ și fiscal; Sentința civilă nr. 1.168 din 31 octombrie 2022, pronunțată de Tribunalul Ialomița - Secția civilă; Decizia civilă nr. 166 din 26 februarie 2024, nr. 1.142 din 6 decembrie 2023 și nr. 262 din 14 martie 2024, pronunțate de Curtea de Apel Pitești - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal; Sentința civilă nr. 995 din 21 octombrie 2022, nr. 471 din 16 mai 2023, nr. 688 din 14 septembrie 2023 și nr. 739 din 3 octombrie 2023, pronunțate de Tribunalul Vâlcea - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal; Decizia civilă nr. 787 din 26 mai 2021, pronunțată de Curtea de Apel Ploiești - Secția de contencios administrativ și fiscal. ... 30. Cea de-a doua opinie este în sensul de a se recunoaște posibilitatea de a primi majorarea de 12,5% prevăzută de art. 14 alin. (3) din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017 și personalului care îndeplinește numai atribuțiile membrilor Grupului de lucru pentru prevenirea corupției și care nu îndeplinește și activități de combatere a corupției în rândul personalului propriu (Curtea de Apel Cluj, Curtea de Apel Constanța, Curtea de Apel Iași, Curtea de Apel Bacău, Tribunalul Bacău). ... 31. În motivarea acestei opinii s-a arătat că art. 14 alin. (3) din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017 nu poate să fie interpretat într-o manieră literală, cu atât mai mult cu cât nu există o diferențiere suficient de clară între conceptul de prevenire a corupției și combaterea corupției, pentru a considera că este necesară desfășurarea ambelor activități în vederea aplicării articolului menționat. Prin prevenirea corupției se realizează și combaterea acesteia și, la fel, prin combaterea corupției se realizează și prevenirea acesteia. De asemenea, unele instanțe au reținut și că majorarea de 12,5% a fost recunoscută funcționarilor publici aflați în aceeași situație juridică cu cea a reclamantului prin hotărâri judecătorești definitive, drepturile salariale ale polițiștilor cu funcții de conducere cu atribuții de prevenire și combatere a corupției care au avut calitatea de reclamanți în acele litigii constituind nivelul maxim în plată, element de referință pentru compararea drepturilor categoriei de funcționari din care face parte și reclamantul. Pentru toate categoriile de personal aflate în situații identice, salarizarea trebuie să se facă la nivelul de salarizare în plată pentru funcțiile similare din instituția/autoritatea publică unde sunt încadrați. Atunci când este analizată identitatea de situații între doi angajați nu trebuie verificată identitatea de reglementare, ci trebuie avută în vedere identitatea de activitate desfășurată și de pregătire profesională, așa cum au statuat Curtea Constituțională, prin Decizia nr. 794/2016, și Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, prin Decizia nr. 80/2023. ... 32. În sensul acestei opinii au fost identificate următoarele hotărâri judecătorești: Sentința civilă nr. 72 din 22 februarie 2024, pronunțată de Tribunalul Bacău - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal; Decizia civilă nr. 506 din 2 mai 2023, pronunțată de Curtea de Apel Pitești - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal; Decizia civilă nr. 1.343 din 4 decembrie 2023, nr. 138 din 5 februarie 2024 și nr. 708 din 1 iulie 2024, pronunțate de Curtea de Apel Cluj - Secția a III-a contencios administrativ și fiscal; decizia pronunțată în Dosarul nr. 195/88/2022 de Curtea de Apel Constanța - Secția de contencios administrativ și fiscal; Decizia civilă nr. 346 din 11 martie 2024, pronunțată de Curtea de Apel Ploiești - Secția I civilă. ... 33. Referitor la cea de-a doua chestiune de drept, într-o primă opinie s-a apreciat că acordarea majorării prevăzute de art. 14 alin. (3) din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017 este dependentă de încadrarea personalului în unitățile, categoriile de personal, condițiile și criteriile stabilite prin ordin al ordonatorului principal de credite, prin referire la art. 14 alin. (5) din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017 și la Ordinul ministrului afacerilor interne nr. S/7 din 31 ianuarie 2018 (Curtea de Apel București, Tribunalul Ialomița, Curtea de Apel Galați, Curtea de Apel Iași). ... 34. În motivarea acestei opinii s-a reținut, în esență, că, având în vedere că alin. (5) este plasat la sfârșitul art. 14 și că majorarea prevăzută la alin. (3) este tot un tip de compensație de genul celei menționate la alin. (1) , rezultă că intenția legiuitorului a fost ca prevederea de la alin. (5) să se aplice în cazul tuturor alineatelor anterioare. Este adevărat că majorarea de la alin. (3) are un cuantum fix, spre deosebire de compensația de la alin. (1) și (2) , însă rămân, pe deplin, valabile celelalte cerințe reglementate de alin. (5) , care ar trebui stabilite prin ordin al ordonatorului principal de credite. În consecință, în actuala reglementare [textul alin. (5) fiind modificat prin art. LVII, capitolul II din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 168/2022], acordarea majorării în discuție este condiționată de circumstanțierea personalului în unitățile și categoriile prevăzute prin ordin al ordonatorului principal de credite, fiind eliminată prerogativa acestuia de a stabili condițiile și criteriile de acordare a acestei compensații. ... 35. În sensul acestei opinii au fost identificate următoarele hotărâri judecătorești: Decizia civilă nr. 1.461 din 25 mai 2023, pronunțată de Curtea de Apel București - Secția a IX-a contencios administrativ și fiscal; Sentința civilă nr. 1.168 din 31 octombrie 2022, pronunțată de Tribunalul Ialomița - Secția civilă; Sentința civilă nr. 471 din 16 mai 2023, pronunțată de Tribunalul Vâlcea - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal. ... 36. În cea de-a doua opinie conturată cu privire la această chestiune de drept s-a apreciat că majorarea salariului de bază cu 12,5%, prevăzută de art. 14 alin. (3) din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017, este recunoscută de lege ca atare (ope legis), fără alte formalități (Curtea de Apel București, Tribunalul București, Tribunalul Ilfov, Curtea de Apel Ploiești, Tribunalul Prahova, Tribunalul Dâmbovița). ... 37. În susținerea acestei opinii s-a arătat că din interpretarea sistematică a dispozițiilor art. 14 alin. (3) din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017, în coroborare cu celelalte alineate ale aceluiași text de lege, rezultă că alin. (3) al textului menționat reglementează un drept salarial distinct, respectiv o „majorare“ a soldei de funcție/salariului de funcție/salariului de bază cu 12,5%, care se acordă direct în temeiul legii, fără ca acordarea acesteia să fie condiționată de emiterea unui ordin al ordonatorului principal de credite, prin care să se stabilească unitățile, categoriile de personal, condițiile și criteriile de acordare a respectivei majorări. De asemenea, s-a apreciat și că textul art. 14 alin. (3) din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017 nu distinge între personalul care îndeplinește atribuții de prevenire și de combatere a corupției în rândul personalului propriu ce este încadrat în anumite unități, categorii de personal, condiții și criterii stabilite prin anumite acte infralegale și personalul care desfășoară astfel de activități, însă nu este încadrat în unitățile respective; prin urmare, singurul criteriu relevant și suficient pentru acordarea acestei majorări îl reprezintă îndeplinirea atribuțiilor de prevenire și combatere a corupției în rândul personalului propriu. Nu în ultimul rând, norma cuprinsă în art. 14 alin. (3) din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017 este suficient de clară pentru a putea fi aplicată fără emiterea unor acte subsecvente. ... 38. În sensul acestei opinii au fost identificate următoarele hotărâri judecătorești: Decizia civilă nr. 2.423 din 14 noiembrie 2023, pronunțată de Curtea de Apel București - Secția a IX-a contencios administrativ și fiscal; deciziile civile nr. 1.142 din 6 decembrie 2023 și nr. 262 din 14 martie 2024, pronunțate de Curtea de Apel Pitești - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal; sentințele civile nr. 688 din 14 septembrie 2023 și nr. 739 din 3 octombrie 2023, pronunțate de Tribunalul Vâlcea - Secția a II-a Civilă, de contencios administrativ și fiscal; Sentința civilă nr. 72 din 22 februarie 2024, pronunțată de Tribunalul Bacău - Secția a II-a civilă și de contencios administrativ și fiscal; deciziile civile nr. 346 din 11 martie 2024, pronunțată de Curtea de Apel Ploiești - Secția civilă, nr. 1.142 din 6 decembrie 2023 și nr. 262 din 14 martie 2024, pronunțate de Curtea de Apel Ploiești - Secția a II-a de contencios administrativ și fiscal. ... 39. Curțile de apel Alba Iulia, Brașov, Craiova, Oradea, Suceava, Târgu Mureș și Timișoara nu au identificat practică judiciară relevantă și nici nu au comunicat opinii teoretice exprimate de către judecători. ... 40. Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a menționat că, la nivelul Secției judiciare, nu se verifică, în prezent, practică judiciară în vederea promovării unui eventual recurs în interesul legii asupra problemei de drept ce formează obiectul sesizării. ... ...