Decizia CCR nr. 242/2015Paragraful 10

7. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul domnului avocat Petre Piperea, care pune concluzii de admitere a excepţiei de neconstituţionalitate. Arată, în esenţă, că dispoziţiile legale criticate vin în contradicţie cu dispoziţiile constituţionale ale art. 21 referitoare la un proces echitabil. Acestea recunosc terţilor posibilitatea de a formula recurs împotriva hotărârilor pronunţate în procedura necontencioasă fără limitare în timp, ceea ce înseamnă că se încalcă dreptul la un proces echitabil prin afectarea securităţii raporturilor juridice. Menţionează că, prin Decizia nr. 579 din 14 aprilie 2009, Curtea Constituţională a respins excepţia de neconstituţionalitate, dar cu un argument esenţial pentru prezenta cauză, respectiv s-a reţinut că pentru terţul care nu a fost citat şi nici nu a participat la dezbateri în procedura graţioasă termenul de recurs este de 15 zile şi urmează să curgă de la pronunţare. Însă, în practică această decizie a Curţii Constituţionale este ignorată. Susţine că nu a întâlnit nicio hotărâre a instanţelor ordinare în care să fie reţinut acest argument al Curţii Constituţionale, dimpotrivă, terţilor li se recunoaşte dreptul de a formula recurs împotriva hotărârilor pronunţate în procedura graţioasă fără limitare în timp. În concluzie arată că nu solicită să se constate ca neconstituţională o anumită interpretare dată de instanţele judecătoreşti dispoziţiilor legale criticate în prezenta cauză, ci să se constate ca fiind neconstituţională redactarea acestora care permite concluzia că terţii pot ataca fără o limitare în timp hotărârile pronunţate în materia necontencioasă. Depune o copie a Deciziei Curţii Constituţionale nr. 579 din 14 aprilie 2009.