Decizia CCR nr. 243/2015Paragraful 9

6. Judecătoria Sectorului 5 Bucureşti apreciază că în privinţa art. 373^1 alin. 2 din Codul de procedură civilă din 1865 excepţia de neconstituţionalitate este întemeiată. Instanţa arată că în privinţa acestor dispoziţii legale Curtea Constituţională s-a mai pronunţat în sensul constituţionalităţii acestora, însă apreciază că neconstituţionalitatea reiese dintr-un cumul de elemente ce creează un dezechilibru injust între creditor şi debitor. Arată că procesul civil parcurge, de regulă, două faze: judecata şi executarea silită, însă, în situaţia în care se cere încuviinţarea executării silite a unui titlu executoriu care nu constă într-o hotărâre judecătorească, procesul civil parcurge doar faza executării silite. Caracterul unitar al procesului civil impune respectarea garanţiilor ce caracterizează dreptul la un proces echitabil atât în faza judecăţii, cât şi în faza executării, or, în cazul punerii în executare a altor titluri executorii, altele decât hotărârile judecătoreşti, verificarea tuturor garanţiilor şi realizarea echilibrului între interesele părţilor trebuie raportate doar la această fază a executării silite, faza de judecată lipsind. Astfel, apreciază că lipsa citării, judecarea fără condiţii de publicitate şi lipsa posibilităţii unei căi de atac suspensive de executare pentru debitor, mai ales în cazul în care se solicită punerea în executare a altor titluri executorii decât hotărârile judecătoreşti, creează o situaţie excesiv de dezavantajoasă debitorului.