Decizia CCR nr. 256/2015Paragraful 22

18. Totodată, Curtea reţine că legiuitorul a reglementat calitatea de titular al dreptului de a exercita calea de atac, în această materie, doar pentru inculpat şi procuror, având în vedere dispoziţiile art. 21 alin. (1) din Constituţie care fac referire la existenţa unui drept, a unei libertăţi sau a unui "interes legitim" al persoanei, ca o condiţie esenţială pentru a avea acces la justiţie. De asemenea, art. 129 din Constituţie stipulează că "părţile interesate şi Ministerul Public pot exercita căile de atac, în condiţiile legii". Prin urmare, raţiunea pentru care legiuitorul nu a reglementat calitatea de titular al dreptului la contestaţie, în această materie, şi pentru partea civilă este aceea că această parte din procesul penal nu justifică un interes legitim în exercitarea căii de atac a contestaţiei prin care, astfel cum s-a arătat, se asigură controlul judiciar cu privire la măsurile preventive de natură a afecta drepturi şi libertăţi fundamentale ale inculpatului. Cât priveşte partea civilă, Curtea reţine că acesteia nu îi este străin interesul pentru soluţionarea laturii penale a procesului, în condiţiile în care de stabilirea existenţei faptei penale şi a vinovăţiei inculpatului judecat în cauză depinde şi soluţionarea laturii civile a procesului. De altfel, din analiza art. 85 alin. (1) raportat la art. 81 alin. (1) lit. b) şi c) din Codul procedură penală rezultă dreptul părţii civile de a propune, în cursul judecăţii, administrarea de probe de către organele judiciare, de a ridica excepţii şi de a pune concluzii atât asupra laturii penale, cât şi asupra laturii civile a procesului, precum şi dreptul de a formula orice alte cereri care contribuie la soluţionarea laturii penale şi/sau a laturii civile a cauzei, însă în limitele calităţii sale procesuale şi ale interesului său legitim, precum şi în condiţiile prescrise de lege. Totodată, partea civilă are dreptul de a fi informată, într-un termen rezonabil, cu privire la stadiul urmăririi penale, la cererea expresă, cu condiţia de a indica o adresă pe teritoriul României. Informaţiile privind stadiul urmăririi penale trebuie să se refere, în esenţă, la principalele acte procesuale dispuse, respectiv începerea urmăririi penale, punerea în mişcare a acţiunii penale, luarea unor măsuri asigurătorii, de siguranţă sau preventive, stadiul temporal al administrării mijloacelor de probă. Curtea reţine că partea civilă, care participă în calitate de persoană vătămată în aceeaşi cauză, are dreptul de a fi informată cu privire la punerea inculpatului în libertate în orice mod, în cazul în care inculpatul este privat de libertate, respectiv condamnat la o pedeapsă privativă de libertate. De asemenea, legiuitorul, prin normele procesual penale ale art. 409 alin. (1) lit. c) a stabilit printre titularii dreptului la apel şi partea civilă care poate formula apel împotriva hotărârilor nedefinitive, atât în ceea ce priveşte latura penală, cât şi în ceea ce priveşte latura civilă a procesului, devoluând, prin apelul ei, fondul cauzei.