Decizia CCR nr. 218/2015Paragraful 6

3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului părţii Angela Cecilia Seceac, care arată, în esenţă, că prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor art. 40 din Constituţie, precum şi celor cuprinse în art. 11 - Libertatea de întrunire şi de asociere cuprins în Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, dat fiind faptul că, prin ipoteză, o societate cu răspundere limitată este în primul rând o societate de persoane, şi în al doilea rând o societate de capitaluri, iar actul constitutiv al societăţii are caracter intuitu personae. În fapt, în speţă, în cazul unei societăţi cu răspundere limitată fondată de către doi asociaţi, fiecare deţinând 50% din părţile sociale, dacă unul dintre aceştia a contractat datorii în nume personal, există riscul ca aceste părţi sociale să fie executate silit, cu consecinţa substituirii creditorului în cadrul contractului de societate, ceea ce este în contradicţie cu caracterul intuitu persoane al unei societăţi cu răspundere limitată. În ceea ce priveşte punctele de vedere formulate în cauză de către Avocatul Poporului şi de către Guvern, arată că, într-adevăr, prevederile art. 756 alin. (3) din Codul de procedură civilă au fost adoptate pentru a institui modul de executare silită a părţilor sociale atunci când legea o permite. Or, având în vedere prevederile art. 66 din Legea societăţilor nr. 31/1990, care prevăd în mod limitativ posibilităţile creditorilor de a-şi îndestula creanţa deţinută împotriva unui asociat pe durata existenţei societăţii, rezultă că nu se pot executa silit părţile sociale ale unei societăţi cu răspundere limitată. În situaţia în care acestea ar fi executate silit, cum, de altfel, s-a pronunţat şi instanţa de fond, se pune întrebarea ce se întâmplă cu actul constitutiv al societăţii, care trebuie modificat, cu acordul părţilor, în vederea desfăşurării activităţii societăţii. În concluzie, se arată că prevederile legale criticate conţin o eroare materială prin punerea semnului egalităţii între părţi sociale şi acţiuni, pe de o parte, iar pe de altă parte, trebuie să se prevadă expres în ce situaţie sunt aplicabile dispoziţiile legale criticate, în vederea evitării unei practici neunitare. Solicită admiterea excepţiei de neconstituţionalitate şi pronunţarea unei decizii de interpretare a textului de lege criticat.