Decizia ÎCCJ nr. 23/2024 (RIL)Punctul VIII

VIII. Înalta Curte de Casație și Justiție + Admisibilitatea recursului în interesul legii 65. Potrivit dispozițiilor art. 514 din Codul de procedură civilă: Pentru a se asigura interpretarea și aplicarea unitară a legii de către toate instanțele judecătorești, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, din oficiu sau la cererea ministrului justiției, Colegiul de conducere al Înaltei Curți de Casație și Justiție, colegiile de conducere ale curților de apel, precum și Avocatul Poporului au îndatorirea să ceară Înaltei Curți de Casație și Justiție să se pronunțe asupra problemelor de drept care au fost soluționate diferit de instanțele judecătorești. ... 66. Conform prevederilor art. 515 din Codul de procedură civilă: Recursul în interesul legii este admisibil numai dacă se face dovada că problemele de drept care formează obiectul judecății au fost soluționate în mod diferit prin hotărâri judecătorești definitive, care se anexează cererii. ... 67. Textele de lege menționate stabilesc condițiile de admisibilitate a sesizării Înaltei Curți de Casație și Justiție pentru pronunțarea unei decizii în interesul legii, determinând, în același timp, și limitele analizei instanței în soluționarea acestei sesizări. ... 68. Procedând la verificarea legalității învestirii, în acord cu prevederile art. 514 din Codul de procedură civilă, se constată că Înalta Curte de Casație și Justiție a fost legal învestită de colegiul de conducere al Curții de Apel Alba Iulia în vederea pronunțării deciziei în interesul legii, colegiile de conducere ale instanței făcând parte din categoria subiecților ce pot promova recurs în interesul legii. ... 69. În ceea ce privește condițiile de admisibilitate ce trebuie îndeplinite cumulativ: (i) sesizarea să aibă ca obiect o problemă de drept; (ii) această problemă de drept să fi fost dezlegată diferit de instanțele judecătorești; (iii) dovada soluționării diferite să se facă prin hotărâri judecătorești definitive; (iv) hotărârile judecătorești să fie anexate sesizării, se constată că toate acestea sunt îndeplinite. ... 70. Astfel, din înscrisurile anexate memoriului înaintat de Curtea de Apel Alba Iulia rezultă că se identifică practică neunitară la nivelul instanțelor; în acest sens, tribunalele și curțile de apel, în cazuri de speță, au exprimat puncte de vedere diferite, conturându-se orientările divergente menționate de instanța de trimitere, întemeiate pe interpretarea și aplicarea acelorași prevederi legale, ceea ce justifică necesitatea pronunțării unei decizii care să asigure unificarea jurisprudenței. ... 71. Analiza jurisprudenței atașate evidențiază faptul că, pornind de la aceleași dispoziții legale incidente, instanțele au pronunțat două soluții principale contrare, reținând că asistentul personal al persoanei cu handicap grav este îndreptățit sau, dimpotrivă, nu este îndreptățit la acordarea sporului pentru condiții periculoase sau vătămătoare, reglementat în cuprinsul anexei nr. 9 pct. IV lit. A subpct. 2 la Regulamentul-cadru. În acest cadru, primele două opinii și cea de-a patra pot fi considerate doar variante alternative de motivare pentru premisa potrivit căreia asistentul personal poate beneficia de un asemenea spor, iar cea de a treia opinie este argumentată în mod explicit în sensul că dispozițiile legale primare exclud asistentul personal de la încasarea sporului invocat. ... 72. Așadar, recursul în interesul legii îndeplinește condițiile de admisibilitate prevăzute de art. 514 și 515 din Codul de procedură civilă. ... + Analiza problemei de drept ce face obiectul recursului în interesul legii 73. Potrivit Legii nr. 448/2006, persoanele cu handicap beneficiază de servicii sociale proiectate și adaptate conform nevoilor individuale ale persoanei. ... 74. În acest sens, potrivit dispozițiilor art. 35 din aceeași lege, persoana adultă cu handicap grav are dreptul la un asistent personal, în baza evaluării sociopsihomedicale, de același drept beneficiind și copilul cu handicap grav. ... 75. De asemenea, conform art. 45 din aceeași lege, adultul cu handicap grav sau accentuat care nu realizează venituri ori realizează venituri de până la nivelul salariului mediu pe economie poate beneficia de îngrijirea și protecția unui asistent personal profesionist, în baza evaluării nevoilor individuale, altul decât soțul, soția sau rudele în linie dreaptă. ... 76. Cele două tipuri de asistent de care poate beneficia persoana cu handicap grav sunt definite în cuprinsul art. 5 din Legea nr. 448/2006, pct. 6, respectiv pct. 7: În înțelesul prezentei legi, termenii și expresiile folosite au următoarele semnificații: (…) 6. asistent personal al persoanei cu handicap grav - persoana care supraveghează, acordă asistență și îngrijire copilului sau adultului cu handicap grav, pe baza planului de recuperare pentru copilul cu handicap, respectiv a planului individual de servicii al persoanei adulte cu handicap; (…) ... 7. asistent personal profesionist - persoana fizică atestată care asigură la domiciliul său îngrijirea și protecția adultului cu handicap grav sau accentuat, aflat în condițiile precizate de lege ... ... 77. Pentru exercitarea atribuțiilor, contractul individual de muncă al asistentului personal se încheie cu primăria localității de domiciliu sau reședință a persoanei cu handicap grav, acesta instituind, potrivit legii, o serie de drepturi și obligații pentru asistentul angajat. Astfel, în baza art. 37 alin. (1) lit. a) , în privința remunerării, asistentul personal are dreptul la salariu stabilit potrivit prevederilor Legii-cadru nr. 153/2017. Dispozițiile referitoare la remunerarea asistentului personal s-au modificat în acest sens în contextul adoptării Legii-cadru nr. 153/2017 (prin intermediul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 51/2017 pentru modificarea și completarea unor acte normative), fiind reglementată cu această ocazie, în mod autonom, salarizarea asistentului personal (anterior drepturile sale fiind stabilite prin raportare la cele ale asistentului social). În noile condiții, modalitatea de stabilire a salariului de bază al asistentului personal este menționată la poziția 45 în tabelul prevăzut la anexa nr. II cap. I pct. 3.2 la Legea-cadru nr. 153/2017. ... 78. Spre deosebire de asistentul personal, contractul de muncă al asistentului personal profesionist se încheie cu direcțiile generale de asistență socială și protecția copilului județene, respectiv locale ale sectoarelor municipiului București sau de către furnizorii de servicii sociale privați, acreditați în condițiile legii, cerințele pentru atestarea profesională și statutul său fiind reglementate în cuprinsul Hotărârii Guvernului nr. 548/2017 privind aprobarea condițiilor de obținere a atestatului, procedurile de atestare și statutul asistentului personal profesionist, cu modificările ulterioare. ... 79. În ceea ce privește drepturile acestei categorii profesionale, dispozițiile art. 47 din Legea nr. 448/2006 prevăd în mod expres că, pe lângă salariul de bază stabilit potrivit dispozițiilor Legii-cadru nr. 153/2017, asistentul personal profesionist beneficiază și de sporuri, între acestea fiind indicat la alin. (1) lit. b) un spor de 15% calculat la salariul de bază, pentru suprasolicitare neuropsihică și condiții de muncă deosebite în care își desfășoară activitatea. ... 80. Totodată, potrivit dispozițiilor Legii-cadru nr. 153/2017, anexa nr. II Familia ocupațională „Sănătate și asistență socială“, cap. II - Reglementări specifice personalului din sănătate, din unitățile de asistență medico-socială și din unitățile de asistență socială/servicii sociale, art. 13 și 14, personalul din unitățile de asistență socială/centre, cu sau fără cazare, se încadrează pe bază de contract individual de muncă, iar, în aceste unități, în raport cu condițiile în care se desfășoară activitatea, pot fi acordate, cu respectarea prevederilor legale, o serie de sporuri, între acestea fiind enumerat și cel pentru condiții periculoase sau vătămătoare, corespunzător timpului lucrat la locurile de muncă respective, spor care la data sesizării era de până la 15% din salariul de bază, în prezent fiind limitat la maximum 1.500 lei brut/lună în baza Legii nr. 296/2023 privind unele măsuri fiscal-bugetare pentru asigurarea sustenabilității financiare a României pe termen lung. Prin urmare, și în acest caz, acordarea sporului pentru condiții periculoase sau vătămătoare este facultativă și este condiționată de stabilirea existenței unor asemenea condiții în unitatea în care personalul își desfășoară activitatea. ... 81. În aplicarea legii a fost adoptată Hotărârea Guvernului nr. 153/2018 pentru aprobarea Regulamentului-cadru privind stabilirea locurilor de muncă, a categoriilor de personal, a mărimii concrete a sporului pentru condiții de muncă prevăzut în anexa nr. II la Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, precum și a condițiilor de acordare a acestuia, pentru familia ocupațională de funcții bugetare „Sănătate și asistență socială“. Anexa nr. 9 la Regulamentul-cadru are în vedere personalul care lucrează în unități de asistență socială/centre cu sau fără personalitate juridică/servicii sociale cu sau fără cazare, conform prevederilor art. 14 de la cap. II din anexa nr. II la Legea-cadru nr. 153/2017, cu modificările și completările ulterioare. ... 82. În acest caz, pentru personalul din unitățile de asistență socială/centre cu sau fără personalitate juridică/servicii sociale cu sau fără cazare care își desfășoară activitatea în condiții periculoase sau vătămătoare, conform prevederilor art. 14 alin. (1) lit. d) de la cap. II din anexa nr. II la Legea-cadru nr. 153/2017, cu modificările și completările ulterioare, este prevăzut un spor de până la 15% din salariul de bază, sub condiția de a-și desfășura activitatea în servicii de îngrijire la domiciliu pentru persoane cu dizabilități și pentru persoane vârstnice (pct. IV lit. A subpct. 2). ... 83. Revenind la cadrul special de reglementare a protecției persoanelor cu handicap, se constată că, încă de la intrarea în vigoare a Legii nr. 448/2006 (dispozițiile relevante, deja expuse pe larg, rămânând nemodificate până în prezent), legiuitorul a reglementat două categorii de asistent personal pentru persoanele cu handicap grav, cu regim și criterii de accedere diferite, însoțite de o salarizare diferențiată, în timp ce soluțiile divergente din practica judiciară au pornit, în principal, de la dispozițiile Hotărârii Guvernului nr. 153/2018, anterior enunțate. ... 84. În sprijinul opiniei potrivit căreia asistentul personal al persoanei cu handicap grav este îndreptățit la acordarea sporului de 15% prevăzut de anexa nr. 9 pct. IV lit. A subpct. 2 la Regulamentul-cadru, s-a considerat că mențiunea finală referitoare la „serviciile de îngrijire la domiciliu pentru persoanele cu dizabilități și pentru persoane vârstnice“, astfel cum a fost introdusă prin modificarea adusă potrivit Hotărârii Guvernului nr. 589/2018 (formularea anterioară fiind în sensul „servicii de îngrijire la domiciliu pentru persoane cu dizabilități“), ar fi de natură a demonstra opțiunea legiuitorului pentru includerea asistenților personali în sfera beneficiarilor, întrucât prestează, deopotrivă, servicii de îngrijire la domiciliu. S-a adus drept argument de interpretare și principiul latin potrivit căruia „ubi lex non distinguit nec nos distinguere debemus“, care nu ar permite un tratament diferit al asistenților personali față de asistenții personali profesioniști, câtă vreme legiuitorul nu a urmărit acest lucru. ... 85. Analizând cu atenție dispozițiile Hotărârii Guvernului nr. 153/2018 invocate și modificările aduse acestora, se constată, cu prioritate, că modificarea adusă prin Hotărârea Guvernului nr. 589/2018 nu prezintă relevanță sub aspectul sferei de reglementare incidente în cauză, privind exclusiv extinderea și la serviciile prestate la domiciliul persoanelor vârstnice. Din modalitatea de formulare a celor două categorii de personal la lit. A pct. IV din anexa nr. 9 la Regulamentul-cadru rezultă, de altfel, că s-a urmărit recompensarea personalului unităților de asistență socială care își desfășoară în mod efectiv activitatea în afara unor asemenea unități, în servicii de intervenție în stradă și servicii de îngrijire la domiciliu. ... 86. Pe de altă parte, mențiunea referitoare la categoria de servicii pentru prestarea cărora este prevăzut un spor pentru condiții periculoase sau vătămătoare nu trebuie desprinsă de enunțul principal al reglementării cuprinse în anexa nr. 9 pct. IV lit. A, care permite conturarea locurilor de muncă și a categoriilor de personal beneficiare. În această modalitate, textul complet al reglementării stabilește că de acest spor beneficiază personalul din unitățile de asistență socială/centre cu sau fără personalitate juridică/servicii sociale cu sau fără cazare care își desfășoară activitatea în condiții periculoase sau vătămătoare în servicii de îngrijire la domiciliu pentru persoane cu dizabilități. ... 87. Or, în categoria astfel descrisă nu ar putea fi incluși decât asistenții personali profesioniști, în condițiile în care asistenții personali, deși își desfășoară activitatea și sunt remunerați în baza unui contract de muncă, nu lucrează în unitățile de asistență socială/centre cu sau fără personalitate juridică/servicii sociale cu sau fără cazare. ... 88. Faptul că modalitatea de stabilire a salariului de bază cuvenit asistentului personal este indicată la pct. 45 din tabelul prevăzut la pct. 3.2 din anexa nr. II cap. I la Legea-cadru nr. 153/2017 nu este de natură a conduce la o altă concluzie. Astfel, nu trebuie ignorată necesitatea includerii salarizării asistentului personal în Legea-cadru de salarizare a personalului plătit din fonduri publice, aceasta fiind și sursa de finanțare a activității asistenților personali potrivit art. 40 din Legea nr. 448/2006, dar și faptul că enunțul pct. 3.2 se referă exclusiv la salariul de bază și are în vedere personalul de specialitate din instituțiile și unitățile de asistență socială. Or, includerea asistentului personal în categoriile subsumate pct. 3.2 nu transformă automat angajatorul său într-o unitate de asistență socială, avută în vedere cu prilejul reglementării sporului pentru condiții periculoase sau vătămătoare prevăzut la art. 14 din cap. II din anexa nr. II la Legea-cadru nr. 153/2017, asistentul personal neputând fi considerat personal de specialitate în raport cu reglementarea specială cuprinsă la art. 38 și 39 din Legea nr. 448/2006. ... 89. Interpretarea restrictivă a acestei reglementări, luând în considerare toate cerințele cumulative ale normei, nu poate fi privită ca generând un tratament diferențiat în mod nejustificat, câtă vreme însuși legiuitorul a instituit aceste două categorii de asistenți personali, fiecare cu statut și regim propriu. Astfel, nu trebuie omis faptul că legea specială, care reglementează serviciile destinate protecției persoanelor cu handicap grav, recunoaște în mod expres și autonom categoria asistenților personali, conferindu-i o serie de drepturi în cuprinsul art. 37 din Legea nr. 448/2006, care nu se suprapun în totalitate celor prevăzute la art. 47 din Legea nr. 448/2006 pentru categoria asistenților personali profesioniști. Această diferențiere de tratament legal își are fundamentul în chiar cerințele speciale de calificare impuse asistentului personal profesionist pentru derularea activității potrivit Hotărârii Guvernului nr. 548/2017, care determină așteptări diferite referitoare la calitatea și specializarea muncii efectiv prestate, precum și nevoia de fidelizare a acestora în profesie. ... 90. Prin urmare, regimul diferit de remunerare își are izvorul în chiar cuprinsul Legii nr. 448/2006, iar o modificare a acestuia nu se poate realiza indirect prin intermediul unei interpretări extinse a unei norme dintr-un act normativ cu forță juridică inferioară adoptat de executiv exclusiv pentru aplicarea unitară a dispozițiilor legale generale referitoare la salarizarea personalului plătit din fonduri publice. Potrivit regimului său constituțional, consacrat în dispozițiile art. 108 alin. (2) și (4) din Constituția României, hotărârea Guvernului intervine atunci când executarea unor prevederi ale legii reclamă stabilirea de măsuri sau reguli subsecvente. Ca urmare, hotărârile Guvernului se adoptă întotdeauna pe baza și în vederea executării legilor, urmărind punerea în aplicare sau ducerea la îndeplinire a acestora, nefiind admisibilă interpretarea acestora de natură a adăuga la o lege deja adoptată, pentru că astfel s-ar aduce atingere rolului Parlamentului și raporturilor acestuia cu Guvernul. ... 91. Față de aceste considerente, dispozițiile art. 37 din Legea nr. 448/2006 și prevederile anexei nr. 9 pct. IV lit. A subpct. 2 la Regulamentul-cadru nu conferă asistentului personal dreptul la sporul pentru condiții periculoase sau vătămătoare. ... 92. În sensul acestei soluții se conturează și jurisprudența majoritară desprinsă din actele atașate prezentei sesizări. Există și o opinie concurentă formulată în practică, în care argumentarea caracterului nejustificat al unor pretenții similare are la bază caracterul facultativ al acordării sporurilor, voința angajatorului neputând fi suplinită de instanța de judecată. Chiar dacă tind aparent la aceeași soluție, nu se vor analiza și aceste considerente, care devin irelevante în raport cu aspectele deja reținute, hotărârile judecătorești fundamentate pe asemenea considerente constituind, în esență, doar o variantă a opiniei minoritare potrivit căreia asistenții personali sunt îndreptățiți la încasarea unui asemenea spor. ... 93. De asemenea, nu va fi analizată nici a doua componentă a problemei de drept avansate de titularul sesizării, întrucât aceasta devenea relevantă doar în cazul formulării răspunsului contrar celui evidențiat de considerentele anterioare la chestiunea principală, respectiv dacă asistenții personali pot beneficia de sporul pentru condiții periculoase sau vătămătoare, reglementat în cuprinsul anexei nr. 9 pct. IV lit. A subpct. 2 la Regulamentul-cadru. ... ...