Decizia ÎCCJ nr. 4/2023 (RIL)Punctul X.I

X.I. Admisibilitatea recursului în interesul legii 88. Potrivit dispozițiilor art. 514 din Codul de procedură civilă: Pentru a se asigura interpretarea și aplicarea unitară a legii de către toate instanțele judecătorești, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, din oficiu sau la cererea ministrului justiției, Colegiul de conducere al Înaltei Curți de Casație și Justiție, colegiile de conducere ale curților de apel, precum și Avocatul Poporului au îndatorirea să ceară Înaltei Curți de Casație și Justiție să se pronunțe asupra problemelor de drept care au fost soluționate diferit de instanțele judecătorești. ... 89. Conform prevederilor art. 515 din Codul de procedură civilă: Recursul în interesul legii este admisibil numai dacă se face dovada că problemele de drept care formează obiectul judecății au fost soluționate în mod diferit prin hotărâri judecătorești definitive, care se anexează cererii. ... 90. Textele de lege menționate stabilesc condițiile de admisibilitate a sesizării Înaltei Curți de Casație și Justiției pentru pronunțarea unei decizii în interesul legii, determinând în același timp și limitele analizei instanței în soluționarea acestei sesizări. ... 91. Procedând la verificarea legalității învestirii, în acord cu prevederile art. 514 din Codul de procedură civilă, se constată că Înalta Curte de Casație și Justiție a fost legal învestită de Colegiul de conducere al Curții de Apel Galați în vederea pronunțării deciziei în interesul legii, colegiile de conducere ale instanței făcând parte din categoria subiecților ce pot promova recurs în interesul legii. ... 92. În ceea ce privește condițiile de admisibilitate ce trebuie îndeplinite cumulativ: (i) sesizarea să aibă ca obiect o problemă de drept; (ii) această problemă de drept să fi fost dezlegată diferit de instanțele judecătorești; (iii) dovada soluționării diferite să se facă prin hotărâri judecătorești definitive; (iv) hotărârile judecătorești să fie anexate sesizării, se constată că toate acestea sunt îndeplinite. ... 93. Astfel, din înscrisurile anexate memoriului înaintat de Curtea de Apel Galați rezultă că se identifică practică neunitară la nivelul instanțelor naționale privitoare la limitele analizei realizate de instanța de control judiciar cu ocazia aprecierii asupra competenței sale materiale procesuale în soluționarea căilor de atac cu care este învestită. ... 94. În acest sens, tribunalele, curțile de apel și chiar Înalta Curte de Casație și Justiție, în cazuri de speță, au exprimat puncte de vedere diferite în privința posibilității instanței de control judiciar de a analiza propria competență materială procesuală în soluționarea căii de atac, inclusiv prin raportare la obiectul și natura cauzei deduse judecății, conturându-se cele două orientări divergente menționate de instanța de trimitere întemeiate pe interpretarea și aplicarea acelorași prevederi legale, ceea ce justifică necesitatea pronunțării unei decizii care să asigure unificarea jurisprudenței. ... 95. Astfel, practica majoritară este în sensul primei opinii în care fie se ține cont exclusiv de secția instanței inferioare de la care provine dosarul aflat în calea de atac, fie se operează distincția între caracterul specializat sau nu al completului/secției care a soluționat cauza în faza procesuală anterioară, doar în ultimul caz procedându-se de către instanța de control judiciar la o evaluare a propriei competențe materiale procesuale. În opinie minoritară, au existat situații în care instanța de control judiciar și-a evaluat propria competență, recalificând obiectul sau natura cauzei, prin raportare la modalitatea în care acestea au fost stabilite în fazele procesuale anterioare. ... 96. Așadar, recursul în interesul legii îndeplinește condițiile de admisibilitate prevăzute de art. 514 și 515 din Codul de procedură civilă. ... ...