Decizia ÎCCJ nr. 22/2023 (RIL)Punctul VIII

VIII. Opiniile specialiștilor consultați 53. În conformitate cu dispozițiile art. 473 alin. (5) din Codul de procedură penală a fost solicitată specialiștilor în drept penal opinia asupra chestiunii de drept supuse examinării. ... 54. Centrul de cercetări în științe penale din cadrul Facultății de Drept a Universității de Vest din Timișoara a opinat în sensul că sesizarea ce formează obiectul prezentului recurs în interesul legii este admisibilă, apreciind că sunt îndeplinite, în mod cumulativ, condițiile de sesizare prevăzute de art. 471 din Codul de procedură penală, precum și cele prevăzute de art. 472 din Codul de procedură penală, impunându-se dezlegarea problemei de drept prin pronunțarea unei decizii în interesul legii. ... 55. Asupra fondului problemei de drept, a opinat în sensul că luarea măsurii arestării preventive în considerarea cazului prevăzut la art. 223 alin. (1) lit. d) din Codul de procedură penală este posibilă numai în prima cauză, aceea în care inculpatul este cercetat inițial în stare de libertate. ... 56. În susținerea acestui punct de vedere s-a arătat că verificarea condițiilor luării măsurii arestării preventive se realizează etapizat, astfel că judecătorul de drepturi și libertăți, judecătorul de cameră preliminară ori instanța de judecată nu are a verifica incidența vreunui caz prevăzut de art. 223 alin. (1) lit. a) - d) din Codul de procedură penală doar în situația în care constată întrunită condiția dobândirii anterioare a calității de inculpat, subsecventă punerii în mișcare a acțiunii penale cu privire la o infracțiune. ... 57. Infracțiunea pentru care s-a pus în mișcare acțiunea penală reprezintă infracțiunea-reper sau infracțiunea-premisă a posibilității dispunerii ab initio a măsurii arestării preventive. ... 58. Din punctul de vedere al succesiunii temporale, cea de-a doua infracțiune trebuie să fie săvârșită după punerea în mișcare a acțiunii penale privitor la prima dintre acestea. În acest context, instituirea cazului de arestare preventivă prevăzut de art. 223 alin. (1) lit. d) din Codul de procedură penală are ca fundament valorificarea în registru preventiv a stăruinței infracționale a inculpatului cercetat în stare de libertate, care, deși fusese avertizat prin punerea în mișcare a acțiunii penale cu privire la conduita sa ilicită, persistă în săvârșirea de infracțiuni pe parcursul cercetării privind prima dintre acestea. Cazul de arestare preventivă se circumscrie acelora reglementate la art. 223 alin. (1) lit. a) - d) din Codul de procedură penală, având ca fundament o conduită post delictum a infractorului, prin care interferează cu buna desfășurare a procesului penal. ... 59. În cazul cercetării celor două infracțiuni în același dosar, acțiunea penală poate fi extinsă și cu privire la cea de-a doua infracțiune, iar în acest sens poate fi dispusă arestarea preventivă având ca fundament, în raport cu prima infracțiune, temeiul de la art. 223 alin. (1) lit. d) din Codul de procedură penală. ... 60. În situația în care cele două infracțiuni sunt cercetate în dosare distincte, se impune ca procurorul care supraveghează sau efectuează urmărirea penală în cauza ce are ca obiect prima infracțiune să fundamenteze propunerea de luare a măsurii arestării preventive, prin referința la împrejurările din care să rezulte suspiciunea rezonabilă privind săvârșirea celei de-a doua infracțiuni, astfel ca judecătorul să poată verifica întrunirea condiției prevăzute de textul normativ. ... 61. Din moment ce textul de lege de la art. 223 alin. (1) lit. d) din Codul de procedură penală nu pretinde ca suspiciunea rezonabilă privind comiterea noii infracțiuni să rezulte din probe, astfel cum impune art. 223 alin. (2) din Codul de procedură penală, privitor la infracțiunea pentru care s-a dispus anterior punerea în mișcare a acțiunii penale, rezultă că procurorul care formulează propunerea de arestare preventivă își poate baza solicitarea inclusiv pe informații privind comiterea noii infracțiuni. ... 62. Cu privire la posibilitatea luării măsurii arestării preventive în cea de-a doua cauză, în baza art. 223 alin. (1) lit. d) din Codul de procedură penală, în situația în care în acest din urmă dosar s-a pus în mișcare acțiunea penală, s-a apreciat că nu este posibilă, întrucât însuși conținutul textului normativ se referă la ipoteza în care inculpatul a săvârșit cu intenție „o nouă“ infracțiune. ... 63. Dacă s-ar accepta posibilitatea luării măsurii arestării în cauza ulterioară, s˗ar transforma cazul de arestare de la art. 223 alin. (1) lit. d) din Codul de procedură penală dintr-un caz fundamentat pe conduita subsecventă comiterii primei infracțiuni într-unul bazat pe conduita anterioară a inculpatului. Or, arestarea pe baza conduitei anterioare este prevăzută numai în aria de aplicare a art. 223 alin. (2) din Codul de procedură penală, cu întrunirea cumulativă a condițiilor prevăzute de acea normă. ... 64. În consecință, posibilitatea luării măsurii arestării preventive în baza art. 223 alin. (1) lit. d) din Codul de procedură penală poate opera doar în prima cauză (cea în care s-a pus anterior în mișcare acțiunea penală). ... 65. Universitatea „Alexandru Ioan Cuza“ din Iași - Facultatea de Drept a apreciat că sesizarea ce formează obiectul prezentului recurs în interesul legii este admisibilă, apreciind că sunt îndeplinite, în mod cumulativ, atât condițiile de sesizare prevăzute de art. 471 din Codul de procedură penală, cât și cele prevăzute de art. 472 din Codul de procedură penală. ... 66. Asupra fondului problemei de drept, a opinat în sensul că propunerea de arestare preventivă întemeiată pe dispozițiile art. 223 alin. (1) lit. d) din Codul de procedură penală, existând suspiciunea rezonabilă cu privire la săvârșirea, cu intenție, a unei noi infracțiuni de către inculpat, poate fi formulată doar în primul dosar de urmărire penală, iar măsura arestării preventive întemeiată pe aceste dispoziții poate fi luată doar în primul dosar de urmărire penală. ... 67. În susținerea acestui punct de vedere s-a arătat că rațiunea pentru care a fost reglementat acest caz de luare a măsurii arestării preventive este aceea că, după ce s-a pus în mișcare acțiunea penală față de o persoană (care a dobândit astfel calitatea de inculpat), înștiințată fiind despre faptul că procurorul de caz a apreciat că din probele strânse rezultă că a comis o infracțiune, aceasta se implică în alte activități infracționale intenționate, dovedind astfel nu doar perseverență în conduita ilicită, dar și nesocotirea avertizării sale decurgând din calitatea procesuală în primul dosar. ... 68. Dispozițiile art. 223 alin. (1) lit. d) din Codul de procedură penală au caracter unitar și vizează suspiciuni atât cu privire la pregătirea săvârșirii unei noi infracțiuni intenționate (caz în care propunerea de arestare ar putea fi formulată, bineînțeles, doar în dosarul de urmărire penală în care persoana are calitatea de inculpat), cât și cu privire la o nouă infracțiune intenționată care deja a fost săvârșită (ipoteza ce face obiectul sesizării Completului pentru soluționarea recursului în interesul legii). ... 69. În această din urmă ipoteză, ce atrage incidența cazului de arestare preventivă, este reiterarea comportamentului infracțional, aspect ce poate fi analizat în soluționarea propunerii de arestare preventivă formulată în primul dosar, chiar și în acele situații în care în cel de-al doilea dosar persoana cu privire la care există această suspiciune nu ar avea încă calitatea procesuală de inculpat. Din aceleași considerente, inclusiv în situația în care în noul dosar de urmărire penală s-a pus în mișcare acțiunea penală, propunerea de arestare preventivă întemeiată pe dispozițiile art. 223 alin. (1) lit. d) din Codul de procedură penală va putea fi formulată doar în primul dosar de urmărire penală. ... ...