Decizia CCR nr. 119/2015Paragraful 35

30. Referitor la susţinerile autorului excepţiei, făcute în şedinţa publică, prin care şi-a extins criticile de neconstituţionalitate, arătând că dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 6/2010 aduc atingere şi prevederilor constituţionale ale art. 1 alin. (5) , art. 31, art. 44 şi ale art. 135, Curtea constată că nu poate primi aceste motive de neconstituţionalitate, întrucât ele au fost invocate ulterior sesizării Curţii în prezenta cauză. Instanţa de contencios constituţional nu poate hotărî asupra excepţiilor de neconstituţionalitate ridicate direct în faţa sa, întrucât ar încălca art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992, conform căruia părţile trebuie să îşi exprime punctele de vedere în legătură cu excepţia de neconstituţionalitate în faţa instanţei judecătoreşti, depunând dovezile pe care le consideră necesare, iar instanţa de judecată este obligată să îşi exprime opinia cu privire la excepţia de neconstituţionalitate ridicată. Aşadar, litigiul constituţional se desfăşoară numai în limitele determinate prin încheierea de sesizare, fără ca acestea să poată fi modificate de vreuna dintre părţi.