Decizia ÎCCJ nr. 68/2023 (HP)Punctul V

V. Punctul de vedere al completului de judecată care a formulat sesizarea A. Cu privire la admisibilitatea sesizării 23. Instanțele de trimitere au apreciat că sunt îndeplinite condițiile de admisibilitate prevăzute de art. 519 din Codul de procedură civilă. ... + Dosarul nr. 8.923/118/2022 24. Instanța de sesizare a apreciat că de lămurirea problemelor de drept enunțate la paragraful 8 din prezenta decizie depinde soluționarea pe fond a cauzei, întrucât obiectul acesteia este reprezentat de anularea Hotărârii nr. xxxx/1.11.2022 emise de pârâta C.J.P. C., prin care cererea reclamantului de acordare a drepturilor prevăzute de art. 3^1 alin. (6) raportat la alin. (3) din Ordonanța Guvernului nr. 105/1999 a fost respinsă și s-a stabilit că acesta nu se încadrează în prevederile invocate, ca urmare a faptului că tatăl său „este născut la data de 10.01.1942, iar potrivit prevederilor Legii nr. 189/2000 coroborate cu adresa Min. Justiției nr. 1.020/22.08.2005, dată în aplicarea unitară a Legii nr. 189/2000, persoanele născute în perioada 6.09.1940-6.03.1945 sunt beneficiare ale actului normativ sus amintit, cu condiția ca nașterea să se fi produs în termen de 300 de zile de la data strămutării părinților, dată atestată cu documente“. ... 25. În ceea ce privește condiția noutății chestiunii de drept prevăzute de dispozițiile art. 519 din Codul de procedură civilă, instanța de trimitere a apreciat că problema de drept enunțată este nouă, arătând că, în lipsa unei definiții a noutății chestiunii de drept și a unor criterii de determinare a acesteia în cuprinsul art. 519 din Codul de procedură civilă, rămâne atributul Înaltei Curți de Casație și Justiție să stabilească dacă problema de drept a cărei dezlegare se solicită este nouă. Însă trebuie avut în vedere că, deși textul legal în discuție a fost adoptat în anul 2021, ca urmare a unor prorogări succesive ale termenului de la care drepturile bănești stabilite potrivit art. 3^1 din Ordonanța Guvernului nr. 105/1999 se plătesc celor îndreptățiți [prin Legea nr. 210/2022 pentru modificarea art. 1 alin. (2) din Decretul-lege nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum și celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri și pentru stabilirea unor măsuri necesare aplicării Ordonanței Guvernului nr. 105/1999 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate de către regimurile instaurate în România cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945 din motive etnice și prin art. XXI al Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 168/2022 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative], cererile formulate de persoanele interesate au fost soluționate cu întârziere de către casele județene de pensii și abia la acest moment hotărârile de respingere au ajuns să facă obiectul unor contestații în fața instanțelor de contencios administrativ. ... 26. Se precizează, de asemenea, că trebuie avut în vedere că scopul legiferării instituției hotărârii prealabile ca mecanism de unificare a practicii a fost acela de a preîntâmpina apariția unei practici neunitare, iar în cazul particular al acestui tip de contencios nu există posibilitatea unei reglări prin mecanismul de verificare a practicii instanței de control judiciar, întrucât hotărârile pronunțate de tribunal în primă instanță sunt definitive. ... 27. Pe de altă parte, problema de drept nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare, conform evidențelor Înaltei Curți de Casație și Justiție, consultate la 31.05.2023. ... + Dosarul nr. 8.890/118/2022 28. Instanța de sesizare a apreciat că de lămurirea modului de interpretare a dispozițiilor art. 3^1 alin. (3) din Ordonanța Guvernului nr. 105/1999 depinde soluționarea pe fond a cauzei, întrucât prin cererea de chemare în judecată ce formează obiectul dosarului menționat se solicită de către reclamant să i se recunoască încadrarea în aceste dispoziții legale și emiterea unei hotărâri în sensul acordării drepturilor prevăzute de lege. ... 29. Problema de drept este nouă, deoarece își are izvorul într-un act normativ recent adoptat, respectiv Legea nr. 154/2021, iar asupra acestei probleme instanța supremă nu a statuat printr-o hotărâre. ... 30. Conform evidențelor Înaltei Curți de Casație și Justiție, problema de drept nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare. ... ... B. Cu privire la chestiunile de drept supuse dezlegării + Dosarul nr. 8.923/118/2022 31. În opinia instanței de trimitere, art. 3^1 alin. (4) din Ordonanța Guvernului nr. 105/1999 prevede ipoteza în care un copil s-ar afla el însuși atât în vreuna dintre situațiile de la art. 1 alin. (1) lit. a) -e) și g) , cât și în una dintre situațiile de la alin. (1) -(3) , ceea ce justifică faptul că, prin introducerea art. 3^1, nu a fost exclusă posibilitatea ca o persoană să beneficieze de drepturile prevăzute de ordonanță fie în calitate de persoană persecutată în mod direct, fie în calitate de copil al unei persoane persecutate, urmând să beneficieze de indemnizația al cărei cuantum este mai mare. Prin introducerea art. 3^1 din Ordonanța Guvernului nr. 105/1999 nu au fost stabilite noi categorii de persoane persecutate, acestea fiind tot cele de la art. 1, ci doar a fost lărgită plaja de persoane care pot beneficia de drepturile acordate prin ordonanță, fiind incluși în mod explicit și copiii, care nu erau menționați anterior. ... 32. Această modificare nu a avut efectul de a înlătura calitatea de persoane persecutate a acelora care în perioada de persecuție a părinților erau minori, această calitate rămânând și în continuare, însă a acordat acestor persoane posibilitatea de a beneficia de drepturi fie în baza perioadei proprii de persecuție, fie în baza perioadei de persecuție a părinților, în funcție de care variantă este mai avantajoasă. În plus, prin introducerea acestui articol au fost acordate drepturi pentru prima oară și copiilor născuți după încetarea situațiilor de persecuție (deci care nu au suferit în mod direct o persecuție), precum și altor copii ce nu au suferit în mod direct o persecuție, dar au fost afectați de intervenția unui eveniment în privința părinților, respectiv copilul celui decedat, dispărut sau exterminat în anumite circumstanțe precis determinate de lege [art. 3^1 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 105/1999]. ... 33. În ceea ce privește cea de-a doua întrebare, având în vedere că acolo unde legea nu distinge nici interpretul acesteia nu o poate face, copilul la care se face referire este cel al cărui părinte a avut calitatea de persoană persecutată în perioada de referință, neputându-se exclude dintre persoanele persecutate cele care erau minore în această perioadă. ... 34. Așadar, acceptând că persoana minoră în perioada de referință are calitatea de persoană persecutată în nume propriu, nu există nicio justificare ca, în înțelesul art. 3^1 alin. (3) și (6) din Ordonanța Guvernului nr. 105/1999, copilul acesteia să nu beneficieze de drepturile cuvenite acestei categorii, câtă vreme nu solicită aceste beneficii în calitate de nepot (de pe urma bunicilor), ci în calitate de copil al unei persoane persecutate. Faptul că bunicul reclamantului a fost persecutat nu înlătură calitatea de persoană persecutată a părintelui, chiar dacă în perioada persecuției acesta din urmă era minor, iar calitatea de beneficiar a reclamantului trebuie raportată la situația sa de copil al părintelui, și nu la cea de nepot al bunicului. În mod evident, drepturile trebuie apreciate prin raportare la perioada persecuției părintelui său minor în perioada persecuției, și nu a persecuției bunicului, prin raportare la care doar beneficiile părintelui ar putea sau ar fi putut fi determinate. ... 35. În sensul celor expuse anterior, instanța de trimitere a reținut și considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept expuse în cadrul Deciziei nr. 9 din 13 octombrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 866 din 27 noiembrie 2014, referitoare la interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 1 alin. (1) lit. d) din Decretul-lege nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum și celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri. ... 36. De asemenea, a fost invocată jurisprudența cvasiconstantă a Înaltei Curți de Casație și Justiție și a instanțelor naționale, anterioară adoptării Legii nr. 154/2021, prin care au fost conferite beneficiile ordonanței și copiilor concepuți și născuți în perioada de strămutare, ulterior faptului strămutării propriu-zise. ... + Dosarul nr. 8.890/118/2022 37. Instanța de trimitere expune argumentat cele două interpretări contradictorii ce pot fi generate, în aprecierea sa, cu privire la chestiunea de drept supusă dezlegării, prin raportare la dispozițiile art. 1 alin. (1) lit. c) din Ordonanța Guvernului nr. 105/1999, fără a-și însuși un punct de vedere propriu cu privire la aceasta. ... ... ...