Decizia ÎCCJ nr. 68/2023 (HP)Punctul VI

VI. Jurisprudența instanțelor naționale în materie A. Jurisprudență comunicată de curțile de apel + În ceea ce privește prima întrebare adresată de instanța de trimitere în Dosarul nr. 8.923/118/2022 38. Într-o orientare jurisprudențială s-a apreciat că, în interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 3^1 alin. (3) și (6) din Ordonanța Guvernului nr. 105/1999, după intrarea în vigoare a acestora, persoana născută în timpul perioadei de persecuție a părinților săi poate fi considerată ea însăși persoană persecutată din motive etnice. ... 39. În sensul acestei orientări jurisprudențiale au fost identificate hotărâri judecătorești pronunțate de tribunalele Constanța, Tulcea și Ialomița. În același sens au fost exprimate și puncte de vedere teoretice, nesusținute de practică judiciară, de către alte șase instanțe judecătorești (tribunale). ... 40. În susținerea acestei orientări jurisprudențiale au fost expuse argumentele prezentate în continuare. ... 41. Inclusiv după intrarea în vigoare a Legii nr. 154/2021, prin care au fost introduse dispozițiile art. 3^1 alin. (3) și (6) din Ordonanța Guvernului nr. 105/1999, își păstrează actualitatea raționamentul exprimat în cuprinsul Deciziei Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept nr. 9 din 13 octombrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al Româniri, Partea I, nr. 866 din 27 noiembrie 2014, în sensul că și copiii născuți în perioada de refugiu a părinților lor au suferit aceleași consecințe nefavorabile și prejudicii pe care le-a suferit familia ca urmare a refugiului determinat de persecuțiile exercitate în localitatea de domiciliu, motiv pentru care se impune ca și acestor copiii să li se recunoască calitatea de persoane persecutate în condițiile Ordonanței Guvernului nr. 105/1999. ... 42. Chiar dacă Decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept nr. 9 din 13 octombrie 2014 vizează interpretarea dispozițiilor Decretului-lege nr. 118/1990, pentru identitate de rațiune, copiii persoanei care a avut stabilit domiciliul obligatoriu și care au locuit împreună cu aceasta în perioada de referință nu pot avea alt tratament decât cei care s-au născut și au locuit împreună cu părinții lor în perioada strămutării. ... 43. Prin Legea nr. 154/2021, legiuitorul a urmărit să aducă textul normativ în concordanță cu jurisprudența anterioară a instanțelor naționale, prin care, în mod cvasiconstant, s-a recunoscut calitatea de persoane persecutate copiilor născuți în perioada de strămutare, refugiu sau expulzare a părinților, însă, spre deosebire de forma anterioară a Ordonanței Guvernului nr. 105/1999, prin art. 3^1 alin. (3) din acest act normativ au fost stabilite drepturi și pentru persoane ce nu au fost avute în vedere de jurisprudența anterioară, respectiv pentru copiii născuți după încetarea situației de persecuție a părinților, copii care nu au fost vizați direct de strămutare, refugiu sau expulzare. ... 44. Din interpretarea teleologică a prevederilor art. 1 din Ordonanța Guvernului nr. 105/1999 rezultă că scopul reglementării a fost acordarea unor drepturi reparatorii pentru prejudiciile suferite de persoanele persecutate de regimurile instaurate în România în perioada 6 septembrie 1940-6 martie 1945, iar copiii născuți în perioada de refugiu a părinților au suferit aceleași consecințe nefavorabile și prejudicii pe care le-a suferit familia ca urmare a refugiului determinat de persecuțiile din motive etnice exercitate în localitatea de domiciliu. ... 45. Art. 3^1 alin. (4) din Ordonanța Guvernului nr. 105/1999 prevede situația în care un copil s-ar afla el însuși atât în vreuna dintre situațiile de la art. 1 alin. (1) lit. a) -g) , cât și în una dintre situațiile de la alin. (1) -(3) , ceea ce justifică faptul că prin introducerea art. 3^1 nu a fost exclusă posibilitatea ca o persoană să beneficieze de drepturile prevăzute de ordonanță fie în calitate de persoană persecutată în mod direct, fie în calitate de copil al unei persoane persecutate, urmând să beneficieze de aceasta în funcție de care drepturi au nivelul mai ridicat. ... 46. Situația persoanei născute în timpul perioadei de persecuție a părinților (minor la acea dată) este reglementată de dispozițiile art. 3^1 alin. (2) din Ordonanța Guvernului nr. 105/1999, iar ipoteza din întrebare, referitoare la art. 3^1 alin. (3) din Ordonanța Guvernului nr. 105/1999, vizează situația copilului născut după încetarea situațiilor de persecuție. Cele două situații sunt diferite și presupun obținerea unor drepturi diferite: copii care existau (erau născuți) în timpul persecuției părinților lor beneficiază de dreptul prevăzut de art. 3^1 alin. (2) din Ordonanța Guvernului nr. 105/1999, iar cei născuți ulterior acestei perioade beneficiază de drepturile prevăzute de art. 3^1 alin. (3) din ordonanță. Art. 3^1 alin. (6) din Ordonanța Guvernului nr. 105/1999 se referă la drepturile nepotului celui persecutat cu diferențierile expuse la alin. (2) -(5) . ... 47. În ceea ce privește jurisprudența națională anterioară intrării în vigoare a dispozițiilor art. 3^1 din Ordonanța Guvernului nr. 105/1999 supuse interpretării, la care s-a făcut referire în cele de mai sus, au fost avute în vedere patru decizii civile ale Curții de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, pronunțate în perioada 2017-2018, definitive. ... 48. Într-o altă orientare jurisprudențială s-a apreciat că în intepretarea și aplicarea dispozițiilor art. 3^1 alin. (3) și (6) din Ordonanța Guvernului nr. 105/1999, după intrarea în vigoare a acestora, persoana născută în timpul perioadei de persecuție a părinților săi nu poate fi considerată ea însăși persoană persecutată din motive etnice. În această orientare este exclus un răspuns pozitiv la cea de-a doua întrebare. ... 49. În sensul acestei orientări jurisprudențiale au fost identificate hotărâri judecătorești pronunțate de tribunalele Constanța și Tulcea. În același sens au fost exprimate și puncte de vedere teoretice, nesusținute de practică judiciară, de către patru instanțe judecătorești (o curte de apel și trei tribunale). ... 50. În susținerea acestei orientări jurisprudențiale au fost formulate argumente raportat la cele două întrebări adresate de instanța de trimitere în Dosarul nr. 8.923/118/2022, redate în cele de mai jos. ... + Cu privire la prima întrebare 51. Forma inițială a Ordonanței Guvernului nr. 105/1999 nu conținea nicio prevedere cu privire la copiii persoanelor persecutate de către regimurile instaurate în România cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945 din motive etnice, însă s-a stabilit, pe cale jurisprudențială, că și copiii acestor persoane intră sub incidența acestui act normativ, întrucât au suferit aceleași consecințe nefavorabile și prejudicii pe care le-a suferit și familia ca urmare a refugiului/strămutării din localitatea de domiciliu. ... 52. Prin Legea nr. 154/2021 a fost introdus art. 3^1 în cuprinsul Ordonanței Guvernului nr. 105/1999, legiuitorul reglementând expres și situația copiilor persoanelor care au suferit persecuțiile din motive etnice enumerate la art. 1 din Ordonanța Guvernului nr. 105/1999. ... 53. Așa cum se confirmă prin expunerea de motive care a stat la baza adoptării acestui act normativ, legiuitorul a stabilit prin dispozițiile art. 3^1 nou-introdus și drepturile ce se cuvin copiilor persoanelor persecutate, fiind reglementate distinct drepturile copilului celui decedat/dispărut/exterminat, printre altele, în timpul refugierii, expulzării sau strămutării în altă localitate, ale copilului minor la data persecuției/copilului născut în timpul persecuțiilor și ale copilului născut după încetarea persecuției unuia sau a ambilor părinți. ... 54. Ca atare, copilul persoanei persecutate beneficiază de drepturile prevăzute la art. 3^1 din Ordonanța Guvernului nr. 105/1999 exclusiv prin prisma situației specifice în care s-a aflat, iar nu ca persoană ce a suferit în mod direct persecuțiile din motive etnice prevăzute la art. 1 din aceeași ordonanță. ... 55. Prin completările aduse prin Legea nr. 154/2021 se constituie o nouă categorie de persoane îndreptățite la primirea unei compensații - copilul celui persecutat și care a decedat între timp. Rațiunea pentru care legiuitorul a considerat necesar să constituie acest drept nou ține de o reparație morală extinsă, însă nu echivalează cu asimilarea copilului cu persoana persecutată din motive etnice. ... 56. În egală măsură, alin. (6) al art. 3^1 din Ordonanța Guvernului nr. 105/1999 nu are în vedere situația în care copilul s-a aflat el însuși în una dintre situațiile prevăzute de art. 1 alin. (1) lit. a) -e) și g) , pentru că, în acest caz, ar fi fost el însuși o persoană persecutată și ar fi avut dreptul la compensație în nume propriu, și nu în calitate de copil al celui persecutat. Acest alineat trimite la alineatele precedente, respectiv (2) -(5) , avându-se, probabil, în vedere alin. (2) teza a II-a. Totuși, și în această situație, nu este vorba despre ipoteza în care copilul a fost el însuși persecutat, textul referindu-se expres doar la părinții săi. ... 57. De asemenea, se subliniază faptul că art. 1 din Ordonanța Guvernului nr. 105/1999 nu stabilește o limită minimă de vârstă. Prin urmare, un copil care se afla, singur sau chiar împreună cu părinții săi, în una dintre acele situații este el însuși o persoană persecutată etnic și are dreptul în nume propriu la primirea indemnizației prevăzute de lege. ... 58. Reglementarea de la art. 3^1 din Ordonanța Guvernului nr. 105/1999 are drept scop extinderea reparației și la copiii celui persecutat, însă toate situațiile vizează ipoteza în care astfel de copii nu au fost ei înșiși persecutați. Dacă ar fi fost el însuși persecutat, copilul ar fi avut un drept propriu, mai bine conturat, pe care nu îl pierde prin simpla instituire și a altor categorii de persoane îndreptățite la primirea indemnizației. ... + În ceea ce privește cea de-a doua întrebare supusă dezlegării 59. În ceea ce privește cea de-a doua problemă de drept supusă dezlegării prin prima sesizare, în cadrul orientării jurisprudențiale de la paragraful 38 din prezenta decizie, conform căreia, în interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 3^1 alin. (3) și (6) din Ordonanța Guvernului nr. 105/1999, după intrarea în vigoare a acestora, persoana născută în timpul perioadei de persecuție a părinților săi poate fi considerată ea însăși persoană persecutată din motive etnice, s-au conturat alte două orientări. ... 60. Într-o orientare jurisprudențială s-a apreciat că, în interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 3^1 alin. (3) și (6) din Ordonanța Guvernului nr. 105/1999, de prevederile acestor dispoziții pot beneficia și copiii persoanelor care s-au născut în perioada de persecuție a părinților lor - considerați persecutați potrivit răspunsului la prima întrebare. ... 61. În sensul acestei orientări jurisprudențiale au fost identificate hotărâri judecătorești pronunțate de tribunalele Constanța, Tulcea și Ialomița. În același sens au fost exprimate și puncte de vedere teoretice, nesusținute de practică judiciară, de către cinci instanțe judecătorești (tribunale). ... 62. În susținerea acestei orientări jurisprudențiale au fost expuse argumentele arătate în continuare. ... 63. Nicio dispoziție din cuprinsul Ordonanței Guvernului nr. 105/1999 nu interzice aplicarea beneficiilor în discuție și în privința copilului unei persoane minore la data strămutării, ci doar condiționează acordarea acestor drepturi, condiția fiind aceea ca părintele solicitantului să fi decedat. ... 64. Având în vedere faptul că, acolo unde legea nu distinge, nici interpretului acesteia nu îi este permis să distingă, copilul la care se face referire este cel al cărui părinte a avut calitatea de persoană persecutată în perioada de referință, neputându-se exclude dintre persoanele persecutate cele care erau minore în această perioadă. ... 65. Așadar, acceptând că persoana minoră în perioada de referință are calitatea de persoană persecutată în nume propriu, nu există nicio justificare pentru ca, în înțelesul art. 3^1 alin. (3) și (6) din Ordonanța Guvernului nr. 105/1999, copilul acesteia să nu beneficieze de drepturile prevăzute în favoarea acestei categorii de persoane, câtă vreme nu solicită aceste beneficii în calitate de nepot (de pe urma bunicilor), ci în calitate de copil al unei persoane persecutate. ... 66. Faptul că bunicul său major a fost persecutat nu înlătură calitatea de persoană persecutată a părintelui său, chiar dacă, în perioada persecuției, acesta din urmă era minor, iar calitatea de beneficiar a reclamantului trebuie raportată la situația sa de copil al acestei persoane, prin raportare la părintele său, și nu la cea de nepot, prin raportare la bunic. ... 67. O opinie nuanțată a fost exprimată la nivelul unei instanțe judecătorești (tribunal), conform căreia copiii care existau (erau născuți) în timpul persecuției părinților lor beneficiază de dreptul prevăzut de art. 3^1 alin. (2) din Ordonanța Guvernului nr. 105/1999, iar cei născuți ulterior acestei perioade (indiferent că au fost concepuți în timpul acesteia sau ulterior) beneficiază de drepturile prevăzute de art. 3^1 alin. (3) din ordonanță. Art. 3^1 alin. (6) din Ordonanța Guvernului nr. 105/1999 se referă la drepturile nepotului celui persecutat, cu diferențierile expuse la alin. (2) -(5) . ... 68. Într-o orientare teoretică s-a apreciat că, în interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 3^1 alin. (3) și (6) din Ordonanța Guvernului nr. 105/1999, de prevederile acestor dispoziții pot beneficia doar copiii persoanelor care existau sau erau concepute la începutul persecuțiilor prevăzute la art. 1 alin. (1) lit. a) -e) și g) din ordonanță. Această orientare se regăsește la nivelul a două instanțe judecătorești (tribunale). ... 69. În susținerea acestei orientări teoretice au fost expuse considerentele de mai jos. ... 70. Chiar și în forma Ordonanței Guvernului nr. 105/1999 anterioară adoptării Legii nr. 154/2021 nu poate fi identificată nicio dispoziție în sensul că, fiindu-i recunoscută calitatea de persecutat copilului persoanei persecutate, are dreptul la indemnizație copilul copilului, art. 3^1 alin. (6) din Ordonanța Guvernului nr. 105/1999 fiind introdus prin Legea nr. 154/2021 fără să fi existat o astfel de prevedere legală în precedent. ... 71. Nu se cuvine o indemnizație pentru persecuțiile din motive etnice copilului persoanei născute în timpul refugiului părinților, acest copil nesuferind în niciun fel o astfel de persecuție. ... 72. O opinie nuanțată a fost exprimată la nivelul unei instanțe judecătorești (tribunal), în sensul în care, în limitele în care cea de-a doua problemă de drept ce face obiectul prezentei sesizări ar avea o autonomie proprie, o persoană născută în timpul persecuției are ea însăși calitatea de persoană persecutată dacă s-a aflat efectiv în una dintre situațiile prevăzute la art. 1 din Ordonanța Guvernului nr. 105/1999, singură sau împreună cu părinții. În acest caz, copilul său beneficiază de prevederile art. 3^1 alin. (3) și (6) din ordonanță. Dacă persoana, deși născută în timpul persecuției, nu s-a aflat efectiv în una dintre situațiile de la art. 1 mai sus menționat, atunci ea nu este persoană persecutată, dar poate beneficia doar ea, nu și copilul ei, de prevederile art. 3^1 alin. (3) și (6) din Ordonanța Guvernului nr. 105/1999. ... 73. Trebuie remarcat, încă o dată, că în orientarea jurisprudențială menționată la paragraful 48, susținută de practică judiciară (paragraful 49), s-a apreciat, de asemenea, că de prevederile normelor a căror interpretare se cere pot beneficia numai copiii persoanelor care existau sau erau concepute la începutul persecuțiilor prevăzute la art. 1 alin. (1) lit. a) -e) și g) din ordonanță. ... 74. Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a comunicat faptul că, la nivelul Secției judiciare - Serviciul judiciar civil, nu se verifica, la momentul respectiv, practică judiciară, în vederea promovării unui recurs în interesul legii cu privire la problema de drept ce formează obiectul sesizării. ... ... B. Jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție 75. Prin Decizia nr. 8 din 14 mai 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 387 din 11 iunie 2012 (Decizia nr. 8 din 14 mai 2012), Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul competent să judece recursul în interesul legii a admis recursurile în interesul legii declarate de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și de Avocatul Poporului și a stabilit că: „În interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 1 alin. (1) lit. d) și e) , raportat la art. 4 alin. (1) și (2) din Decretul-lege nr. 118/1990, republicat, atunci când perioada de strămutare coincide cu perioada de domiciliu obligatoriu, persoana îndreptățită poate beneficia de o singură indemnizație prevăzută de lege, respectiv cea pentru perioada de strămutare“. ... 76. Prin Decizia nr. 9 din 13 octombrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 866 din 27 noiembrie 2014 (Decizia nr. 9 din 13 octombrie 2014), Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, a statuat următoarele: „(...) 2. În interpretarea dispozițiilor art. 1 alin. (1) lit. d) din Decretul-lege nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum și celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri, republicat, cu modificările și completările ulterioare: (...) b) pot beneficia de drepturile prevăzute de decretul-lege membrii familiei - soțul/soția și copiii - ai persoanei care a avut stabilit domiciliul obligatoriu și care au locuit împreună cu aceasta în perioada de referință, sub rezerva îndeplinirii acelorași condiții ca și persoana principal vizată de măsura administrativă“. ... 77. În considerentele Deciziei nr. 1.127 din 27 februarie 2009, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția de contencios administrativ și fiscal în Dosarul nr. 1.030/33/2008, s-au reținut următoarele: „(...) în mod constant în practica Instanței Supreme s-a reținut că, din interpretarea teleologică a prevederilor art. 1 din O.G. nr. 105/1999, cu modificările și completările ulterioare, rezultă că scopul reglementării îl constituie acordarea unor drepturi reparatorii pentru prejudiciile suferite de persoanele persecutate de regimurile respective, în perioada 6 septembrie 1940 - 6 martie 1945, iar copiii născuți în perioada de refugiu a părinților au suferit aceleași consecințe nefavorabile și prejudicii pe care le-a suferit familia ca urmare a refugiului determinat de persecuțiile din motive etnice exercitate în localitatea de domiciliu. Interpretarea corectă pe care instanța de fond a dat-o dispozițiilor art. 1 din O.G. nr. 105/1999, cu modificările și completările ulterioare, este în acord și cu aspectele reținute de Curtea Constituțională prin Decizia nr. 558 din 25 octombrie 2005. (...). A admite teza recurentei-pârâte ar însemna acceptarea unui tratament discriminatoriu între părinți și copiii lor aflați în aceeași situație, în speță aceea de refugiu“. ... ... ...