Decizia ÎCCJ nr. 67/2023 (HP)Punctul VI

VI. Jurisprudența instanțelor naționale în materie A. Jurisprudență comunicată de curțile de apel 38. Față de dispozițiile art. 19 alin. (4) din Legea nr. 21/1991, cu excepția Curții de Apel București, toate celelalte curți de apel au comunicat faptul că, în raza lor teritorială de competență, nu a fost identificată jurisprudență cu privire la chestiunea de drept supusă dezlegării. Astfel, analiza jurisprudenței va avea în vedere hotărârile comunicate de instanțele competente potrivit legii. ... 39. Într-o orientare jurisprudențială s-a apreciat că, în ipoteza cererilor soluționate anterior intrării în vigoare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 82/2021: – prevederile art. 22 coroborate cu dispozițiile art. 1 lit. a) și b) și art. 2 paragraful 2 din Tratatul dintre România și Republica Moldova se interpretează în sensul că actele care emană de la autoritățile competente sau de la alte instituții ale Republicii Moldova sunt valabile, fără vreo altă legalizare, cu ocazia soluționării cererii de redobândire a cetățeniei române de către Comisia pentru cetățenie din cadrul A.N.C., procedură finalizată prin emiterea unui act administrativ supus controlului instanțelor de contencios administrativ; ... – prevederile art. 12 coroborate cu cele ale art. 1 pct. 2 din Tratatul dintre R.P.R. și U.R.S.S. sunt aplicabile cu ocazia soluționării cererii de redobândire a cetățeniei române de către Comisia pentru cetățenie din cadrul A.N.C., procedură finalizată prin emiterea unui act administrativ supus controlului instanțelor de contencios administrativ. ... ... 40. Această orientare jurisprudențială se regăsește în cadrul unui număr de șase hotărâri judecătorești definitive. În același sens au fost exprimate și puncte de vedere teoretice, nesusținute de practică judiciară, de către alte patru instanțe judecătorești (o curte de apel și cinci tribunale). ... 41. În susținerea acestei orientări jurisprudențiale au fost expuse argumentele de mai jos. ... 42. Reținând dispozițiile art. 3 din Convenția de la Haga și pe cele ale art. 31 din Legea nr. 590/2003, rezultă că textele art. 22 coroborate cu cele ale art. 2 paragraful 2 din Tratatul dintre România și Republica Moldova stabilesc regula potrivit căreia actele emise de autoritățile competente din cele două țări semnatare sunt valabile pe teritoriul celeilalte părți contractante, fără vreo altă legalizare/apostilare. ... 43. Concluzia de mai sus se impune cu atât mai mult cu cât art. 1 lit. a) din Tratatul dintre România și Republica Moldova include explicit, în categoria „cauze civile“, atât cauzele de drept civil și procesual civil, de drept al familiei, cât și pe cele de drept administrativ, astfel încât se poate reține că A.N.C. intră în sfera „altor instituții competente în materie civilă“, prevăzută de art. 1 lit. b) din tratatul anterior menționat. ... 44. În ceea ce privește cea de-a doua chestiune de drept ce formează obiectul prezentului dosar, reținându-se faptul că Tratatul dintre R.P.R. și U.R.S.S. este cuprins în anexa nr. 2 la Instrucțiunile nr. 82/2010, care conține Lista statelor semnatare ale Conferinței de Drept International Privat de la Haga cu care România a încheiat convenții, tratate sau acorduri privind asistența juridică în materie civilă, care prevăd scutire de orice legalizare, precum și faptul că, în procedura prevăzută de art. 11 din Legea nr. 21/1991, A.N.C. analizează acte de stare civilă, se poate concluziona că A.N.C. face parte din categoria „altor instituții ale celeilalte Părți Contractante, în competența cărora intră rezolvarea cauzelor civile, familiale“, prevăzută de art. 1 pct. 2 din Tratatul dintre R.P.R. și U.R.S.S. ... 45. Având în vedere considerentele expuse în cadrul paragrafului anterior, rezultă aplicabilitatea în cauză a dispozițiilor art. 12 din Tratatul dintre R.P.R. și U.R.S.S., ce prevăd valabilitatea, fără vreo altă certificare/apostilare, a actelor întocmite sau certificate de instituțiile juridice sau de către o persoană oficială pe teritoriul celeilalte părți contractante, pe teritoriul român, inclusiv în fața A.N.C. ... 46. Concluziile de mai sus sunt deopotrivă susținute și de faptul că procedura desfășurată în fața Comisiei pentru cetățenie din cadrul A.N.C., cu ocazia soluționării cererilor formulate în baza art. 11 din Legea nr. 21/1991, este finalizată cu emiterea unui act administrativ supus controlului instanțelor de contencios administrativ. ... 47. Aplicarea prevederilor mai sus menționate ale Tratatului dintre România și Republica Moldova și ale Tratatului dintre R.P.R. și U.R.S.S. se impune, totodată, potrivit art. 11 alin. (1) și (2) din Constituția României, ce reglementează relația dintre dreptul internațional și dreptul intern. ... 48. Într-o interpretare nuanțată, s-a reținut că dispozițiile legale ale Legii nr. 21/1991, anterioare adoptării Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 82/2021, nu înlăturau formalitatea apostilei și nici nu prevedeau scutirea de supralegalizare a actelor de stare civilă, dar nici nu impuneau expres această condiție, aspect care a determinat A.N.C. ca, cel puțin o perioadă semnificativă de timp, să aibă o practică administrativă în care nu se impunea cerința apostilării. ... 49. Din această perspectivă, legislația anterioară Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 82/2021 trebuie considerată lipsită de claritate și previzibilitate, aspect ce rezultă implicit și din preambulul noii ordonanțe, unde s-a menționat, ca prim argument pentru emiterea acesteia, „obligația creării unui cadru legislativ clar și previzibil în materie de cetățenie, în așa fel încât Comisia pentru cetățenie din cadrul Autorității Naționale pentru Cetățenie să asigure îndeplinirea în mod eficient a normelor legale și să le aplice într-o manieră coerentă“. ... 50. Față de cele de mai sus, în una dintre deciziile pronunțate, s-a reținut că dosarul reclamantei trebuia soluționat fără cerința apostilării, pe baza actelor depuse de către aceasta, analiza raportului dintre Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 82/2021 și tratatele încheiate cu Rusia, Ucraina, Republica Moldova fiind inutilă, în condițiile în care ordonanța nu este aplicabilă speței. ... 51. Într-o altă orientare jurisprudențială s-a apreciat că, în ipoteza cererilor soluționate anterior intrării în vigoare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 82/2021, prevederile art. 22, coroborate cu dispozițiile art. 1 lit. a) și b) și ale art. 2 paragraful 2 din Tratatul dintre România și Republica Moldova, și prevederile art. 12, coroborate cu cele ale art. 1 pct. 2 din Tratatul dintre R.P.R. și U.R.S.S., nu sunt aplicabile și nu trebuie respectate cu ocazia soluționării cererii de redobândire a cetățeniei române de către Comisia pentru cetățenie din cadrul Autorității Naționale pentru Cetățenie, procedură finalizată prin emiterea unui act administrativ supus controlului instanțelor de contencios administrativ. ... 52. Această orientare jurisprudențială se regăsește în cadrul a patru hotărâri judecătorești definitive. ... 53. În susținerea acestei orientări jurisprudențiale au fost expuse considerentele de mai jos. ... 54. Potrivit art. 1-3 din Tratatul dintre R.P.R. și U.R.S.S., dispozițiile acestuia se aplică în cauze civile și penale, nu și în procedurile administrative extraprocesuale, care nu fac obiectul unui dosar înregistrat pe rolul unei instanțe judecătorești, unui parchet, notariat sau al altei instituții competente în materie civilă și penală. ... 55. Sunt avute în vedere, de asemenea, dispozițiile legale în vigoare, astfel cum au fost modificate prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 82/2021, adoptată în considerarea faptului că există „cazuri de suspiciune cu privire la autenticitatea actelor de stare civilă depuse de unii solicitanți în dovedirea condițiilor pentru redobândirea cetățeniei române“, precum și dispozițiile exprese ale normei tranzitorii de la art. II din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 82/2021. ... 56. Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a comunicat faptul că, la nivelul Secției judiciare - Serviciul judiciar civil, nu se verifică, la momentul respectiv, practică judiciară în vederea promovării unui recurs în interesul legii cu privire la problema de drept ce formează obiectul sesizării. ... ... B. Jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție în mecanismele de unificare a practicii judiciare 57. Nu au fost identificate decizii relevante cu privire la problema de drept ce face obiectul întrebării preliminare. ... ... ...