Decizia ÎCCJ nr. 66/2023 (HP)Punctul VI

VI. Jurisprudența instanțelor naționale în materie A. Jurisprudență comunicată de curțile de apel 37. Față de dispozițiile art. 19 alin. (4) din Legea nr. 21/1991, cu excepția Curții de Apel București, toate celelalte curți de apel au comunicat faptul că, în raza lor teritorială de competență, nu a fost identificată jurisprudență cu privire la chestiunea de drept supusă dezlegării. Astfel, analiza jurisprudenței va avea în vedere hotărârile comunicate de instanțele competente potrivit legii. ... 38. Într-o orientare jurisprudențială s-a apreciat că, în ipoteza cererilor soluționate anterior intrării în vigoare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 82/2021, prevederile art. 13 și art. 40 alin. (2) din Tratatul dintre România și Ucraina privind asistența juridică și relațiile juridice în cauzele civile ratificat prin Legea nr. 3/2005 sunt aplicabile cu ocazia soluționării cererii de redobândire a cetățeniei române de către Comisia pentru cetățenie din cadrul A.N.C., procedură finalizată prin emiterea unui act administrativ supus controlului instanțelor de contencios administrativ. ... 39. Această orientare jurisprudențială se regăsește în cadrul unui număr de șase hotărâri judecătorești definitive. În același sens au fost exprimate și puncte de vedere teoretice, nesusținute de practică judiciară, de către alte patru instanțe judecătorești (o curte de apel și trei tribunale). ... 40. În susținerea acestei orientări jurisprudențiale au fost expuse argumentele de mai jos. ... 41. Din dispozițiile art. 12 ale Tratatului dintre Republica Populară Română și Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste privind acordarea asistenței juridice în cauzele civile, familiale și penale din 3.04.1958 (Tratatul dintre R.P.R. și U.R.S.S.), aprobat prin Decretul nr. 334/1958 privind ratificarea tratatului dintre Republica Populară Română și Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste privind acordarea asistenței juridice în cauzele civile, familiale și penale, precum și din art. 13 din Tratatul dintre România și Ucraina rezultă că actele de stare civilă prezentate de intimata-reclamantă nu trebuie apostilate, cele două tratate internaționale, obligatorii pentru statul român, prevăzând că actele care au fost întocmite sau certificate de instituțiile juridice sau de către o persoană oficială (traducător, oficial, expert etc.) pe teritoriul uneia dintre părțile contractante, în limitele competenței lor, în forma stabilită de legile în vigoare și prevăzute cu sigiliul oficial, sunt valabile pe teritoriul celeilalte părți contractante fără vreo altă certificare. Prin urmare, solicitarea A.N.C. de prezentare a documentelor apostilate nu are suport legal. ... 42. Aplicarea prevederilor mai sus-menționate se impune, totodată, potrivit art. 11 alin. (1) și (2) din Constituția României, ce reglementează relația dintre dreptul internațional și dreptul intern. ... 43. În contextul în care, în fața instanțelor judecătorești, sunt valabile, fără vreo altă certificare/apostilare, conform art. 1 alin. (2) , art. 13, art. 40 alin. (2) din Tratatul dintre România și Ucraina și art. 12 din Tratatul dintre R.P.R. și U.R.S.S. din 1958, hotărârile instituțiilor de tutelă și curatelă, instituțiilor care înregistrează actele de stare civilă și altor instituții competente în cauzele civile, care, prin caracterul lor, nu trebuie executate, se impune interpretarea potrivit căreia, și cu ocazia procedurii administrative ce a ocazionat emiterea actului administrativ contestat în fața instanțelor judecătorești, ar fi incidentă aceeași regulă. ... 44. A.N.C. intră în categoria „altor instituții ale celeilalte Părți Contractante, în competența cărora intră rezolvarea cauzelor civile, familiale“ prevăzute de tratatele mai sus-menționate. ... 45. Pe de altă parte, s-a arătat că „Dispozițiile legale“ în vigoare, prin raportare la art. 3 alin. (2) din Convenția de la Haga, sunt reprezentate de prevederile Legii nr. 3/2005 de ratificare a Tratatului dintre România și Ucraina. Iar, potrivit art. 13 din Tratat, cu denumirea marginală „Valabilitatea documentelor“, documentele care au fost întocmite sau certificate de instituțiile juridice ale uneia dintre părțile contractante, prevăzute cu sigiliul și semnătura persoanei competente, au valabilitate pe teritoriul celeilalte părți contractante, fără nicio altă legalizare. Acestea se referă, de asemenea, la copiile și traducerile care sunt legalizate de instituțiile competente. Actele care pe teritoriul unei părți contractante sunt considerate ca fiind acte oficiale sunt socotite și pe teritoriul celeilalte părți contractante ca având forța probatorie a actelor oficiale. ... 46. Din aceste considerente rezultă că dispozițiile Legii nr. 3/2005 de ratificare a Tratatului dintre România și Ucraina, în mod special cele ale art. 13 alin. (2) din Tratat, ar fi aplicabile. ... 47. Într-o altă orientare jurisprudențială s-a apreciat că, în ipoteza cererilor soluționate anterior intrării în vigoare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 82/2021, prevederile art. 13 și art. 40 alin. (2) din Tratatul dintre România și Ucraina nu sunt aplicabile cu ocazia soluționării cererii de redobândire a cetățeniei române de către Comisia pentru cetățenie din cadrul A.N.C, procedură finalizată prin emiterea unui act administrativ supus controlului instanțelor de contencios administrativ. ... 48. Această orientare jurisprudențială se regăsește la nivelul a șapte hotărâri judecătorești definitive. În același sens a fost exprimat și punctul de vedere teoretic, nesusținut de practică judiciară, al uneia dintre curțile de apel. ... 49. În susținerea acestei orientări jurisprudențiale au fost expuse considerentele de mai jos. ... 50. Chiar dacă Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 82/2021 a prevăzut expres condiția apostilării ulterior emiterii actului contestat în cauză, nu era exclusă o astfel de cerință anterior consacrării ei legislative exprese. Astfel, chiar în absența Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 82/2021, din cuprinsul Tratatului dintre România și Ucraina (art. 1-3), rezultă că acesta vizează îndeplinirea unor activități procesuale, aplicându-se în cauzele civile și penale, nu și în proceduri administrative extrajudiciare derulate în fața unei instituții publice precum este A.N.C. ... 51. Raporturile juridice care stau la baza emiterii ordinului președintelui A.N.C. sunt raporturi de drept administrativ, iar nu raporturi juridice civile. Faptul că cetățenia ține de statutul civil al persoanei nu face ca raporturile juridice și operațiunile administrative care stau la baza emiterii actului administrativ de dobândire a cetățeniei române, la cerere, să fie considerate acte de drept civil, iar A.N.C. să intre în categoria „altor instituții ale celeilalte părți contractante, în competența cărora intră rezolvarea cauzelor civile, familiale și penale (...)“, prevăzute de art. 1 alin. (2) din Tratatul dintre România și Ucraina. ... 52. Mai mult, tratatul menționat nu cuprinde nicio dispoziție cu privire la posibilitatea acordării asistenței juridice în domeniul dobândirii sau redobândirii cetățeniei, întrucât dobândirea cetățeniei la cerere ține de domeniul dreptului public și nu constituie o „cauză civilă“, în sensul prevederilor art. 1 și 2 din Tratat. ... 53. Dispozițiile Tratatului dintre România și Ucraina privesc, în mod special, cooperarea directă dintre două autorități publice. Art. 13 alin. (2) din Tratat, cu referire la forța probantă a înscrisurilor, nu este aplicabil în situația depunerii înscrisurilor de către petent. Din această perspectivă, A.N.C. poate solicita petenților completarea dosarului administrativ cu înscrisuri doveditoare, cu parcurgerea procedurii apostilării, în condițiile Legii nr. 21/1991, astfel cum a fost modificată prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 82/2021, cu indicarea elementelor care „nasc îndoieli cu privire la autenticitatea actelor care dovedesc îndeplinirea condițiilor prevăzute de lege pentru acordarea sau, după caz, redobândirea cetățeniei române“. ... 54. În argumentarea acestei orientări jurisprudențiale, în cadrul unora dintre deciziile de speță indicate, a fost invocat inclusiv punctul de vedere emis de Ministerul Afacerilor Externe, în calitate de instituție competentă să interpreteze tratatele. ... 55. Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a comunicat faptul că, la nivelul Secției judiciare - Serviciul judiciar civil, nu se verifică, la momentul respectiv, practică judiciară, în vederea promovării unui recurs în interesul legii cu privire la problema de drept ce formează obiectul sesizării. ... ... B. Jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție în mecanismele de unificare a practicii judiciare 56. Nu au fost identificate decizii relevante cu privire la problema de drept ce face obiectul întrebării preliminare. ... ... ...