Decizia CCR nr. 21/2015Paragraful 7

4. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia susţin că dispoziţiile art. 1 alin. (3) , art. 4 şi ale art. 24 alin. (2) -(4) din Legea nr. 165/2013 aduc atingere normelor constituţionale cuprinse la art. 15, art. 16 alin. (1) şi (2) , art. 20, art. 44 alin. (1) -(4) şi (8) şi art. 53, precum şi celor prevăzute de art. 1 paragraful 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. Astfel, potrivit art. 1 alin. (3) din Legea nr. 165/2013, în situaţia în care titularul a înstrăinat drepturile ce i se cuvin potrivit legilor de restituire a proprietăţii, singura măsură reparatorie care se acordă este compensarea cu puncte potrivit art. 24 alin. (2) , (3) şi (4) din lege, adică în limita a "15% din dreptul de proprietate". Dispoziţiile art. 1 alin. (3) , art. 4 şi ale art. 24 alin. (2) , (3) şi (4) , fiind aplicabile şi raporturilor juridice legal încheiate anterior intrării în vigoare a legii examinate, ignoră, în opinia autorilor excepţiei, ordinea de drept existentă la momentul încheierii lor şi intervin în raporturile private dintre transmiţător şi dobânditor, anulând protecţia oferită de art. 1.391 şi 1.392 din Codul civil, de principiul securităţii juridice a legilor în vigoare, precum şi de garanţiile proprietăţii prevăzute de art. 44 din Constituţie şi de art. 1 paragraful 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.