Decizia CCR nr. 622/2017Punctul 8

8. În motivarea excepției de neconstituționalitate, în esență, se susține, în Dosarul nr. 405D/2016, că prevederile art. 1 alin. (3) din Legea nr. 165/2013 ignoră ordinea de drept existentă la momentul încheierii raporturilor juridice stabilite între titularii drepturilor de proprietate și dobânditorii acestora. Se arată că transmisiunile de drepturi încheiate anterior intrării în vigoare a Legii nr. 165/2013 s-au realizat în considerarea principiului restituirii în natură a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada de referință a legilor de restituire a proprietăților. Legea nr. 165/2013 intervine în raporturile private dintre transmițător și dobânditor, anulând protecția oferită de art. 1.391 și art. 1.392 din Codul civil și de art. 1 din Primul Protocol adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, precum și garanția prevăzută de art. 44 din Constituție. De asemenea, se susține că persoanele care au dobândit drepturi prin acte juridice de înstrăinare în temeiul legii vechi sunt tratate diferit de noua lege, care le împarte în două categorii, respectiv cei care au obținut măsurile reparatorii pe care autorii lor au dorit și au avut dreptul să le înstrăineze și cei care nu au reușit să obțină drepturile cuvenite autorilor lor, doar pentru că dreptul de petiționare al acestora din urmă a fost încălcat de către autorități. În ce privește dispozițiile art. 4 din Legea nr. 165/2013, se arată că litigiile aflate pe rolul instanțelor de judecată au avut în vedere legea aplicabilă la momentul sesizării inițiale, iar faptul că în cursul judecății au fost surprinse de apariția Legii nr. 165/2013, care reglementează alte termene și condiții decât cele de la momentul formulării și înregistrării cererilor de chemare în judecată, încalcă principiul neretroactivității legii civile. Se mai arată că prevederile art. 24 alin. (2) din Legea nr. 165/2013 nesocotesc libertatea de a dispune de dreptul de proprietate, limitându-l la un procent de 15% și conțin dispoziții echivalente unei confiscări a averii dobândită în condiții de perfectă legalitate de către dobânditorii drepturilor oferite de legea specială de reparație, confiscând din patrimoniul dobânditorului restul de 85%, procent care, în lipsa transmisiunilor, ar fi trebuit să intre în patrimoniul persoanelor îndreptățite, beneficiare ale acestei legi. ...