Decizia ÎCCJ nr. 64/2023 (HP)Punctul V

V. Opinia specialiștilor consultați 79. În conformitate cu dispozițiile art. 476 alin. (10) raportat la art. 473 alin. (5) din Codul de procedură penală a fost solicitată specialiștilor în drept penal opinia asupra chestiunilor de drept supuse examinării. ... 80. Departamentul de drept public din cadrul Facultății de Drept a Universității de Vest din Timișoara a opinat, cu privire la prima problemă de drept, în sensul că punerea la dispoziție a infrastructurii necesare de către Centrul Național de Interceptare a Comunicațiilor din cadrul Serviciului Român de Informații, în sensul asigurării condițiilor tehnice pentru punerea în aplicare a măsurilor de supraveghere tehnică, reprezintă o activitate de punere în executare a mandatului de supraveghere tehnică, conform art. 142 din Codul de procedură penală. ... 81. A susținut că noțiunea de asigurare a condițiilor tehnice pentru punerea în executare a mandatelor de supraveghere nu poate fi decât parte componentă a activității de punere în executare, cât timp legea obligă organele judiciare la accesul nemijlocit la tehnica de supraveghere. Consecința unui asemenea raționament este că punerea la dispoziție a infrastructurii necesare (aparținând Centrului Național de Interceptare a Comunicațiilor din cadrul Serviciului Român de Informații) pentru asigurarea condițiilor tehnice în vederea punerii în executare a mandatelor de supraveghere tehnică reprezintă o activitate ce trebuie subsumată noțiunii de punere în executare conform art. 142 alin. (1) din Codul de procedură penală. Această activitate tehnică nu se poate derula decât de organele judiciare competente, iar practica de a asigura condițiile tehnice pentru punerea în executare a mandatelor de supraveghere tehnică de către alte organe sau autorități decât cele judiciare este contra legem, adică o imixtiune nepermisă în activitatea judiciară de punere în executare. ... 82. S-a mai apreciat că raționamentul dezvoltat are coerență, întrucât, prin obligarea la folosirea nemijlocită a tehnicii de supraveghere de către organele judiciare, se uniformizează regimul metodelor de supraveghere tehnică. Astfel, prin acest raționament, interceptarea comunicațiilor și accesul la un sistem informatic, reputate ca supertehnice și care impun concursul altor actori, sunt aduse la același numitor comun cu supravegherea video, audio sau prin fotografiere și cu localizarea sau urmărirea prin mijloace tehnice. În concret, toate aceste metode vor fi de competența exclusivă de aplicare de către organele judiciare, cu excluderea oricărui terț. Din acest punct de vedere, colaborarea cu furnizorii de rețele sau servicii trebuie reinterpretată, neputând să mai reprezinte un concurs de natură tehnică. ... 83. Pentru a fi posibil un acces nemijlocit la infrastructura tehnică ce permite efectiv interceptarea comunicațiilor sau accesul la sistemele informatice este nevoie ca organele judiciare competente să dețină o asemenea infrastructură. Această problemă a fost sintetizată de Curtea Constituțională în considerentele Deciziei nr. 55 din 16 februarie 2022 (publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 358 din 11 aprilie 2022). ... 84. Făcând trimitere la considerentele acestei decizii (paragrafele 200-202), a susținut că poziția Curții Constituționale a fost că pe termen limitat poate fi acceptat ca infrastructura tehnică deținută de Centrul Național de Interceptare a Comunicațiilor să poată fi folosită de organele de urmărire penală, însă această derogare de la standardul legii de procedură penală trebuie să înceteze după trecerea unui termen rezonabil, în care Ministerul Public sau Ministerul de Interne să își construiască și să își organizeze o infrastructură tehnică proprie. ... 85. Întrucât după o perioadă de 6 ani acest deziderat nu a fost îndeplinit, suportul tehnic al Centrului Național de Interceptare a Comunicațiilor trebuie să înceteze, după epuizarea situației tranzitorii. Cum suportul tehnic este parte componentă a activității de punere în executare a mandatelor de supraveghere, rezultă că implicarea Centrului Național de Interceptare a Comunicațiilor în punerea în executare a respectivelor mandate este nelegală. ... 86. În ceea ce privește cea de a doua problemă de drept sa opinat în sensul că mandatul de supraveghere tehnică la care face referire art. 148 alin. (3) din Codul de procedură penală și art. 150 alin. (5) din Codul de procedură penală trebuie emis cu caracter obligatoriu, în cazul în care procurorul apreciază că este necesar ca investigatorul sub acoperire să poată folosi dispozitive tehnice de înregistrare, chiar dacă există un mandat de supraveghere de aceeași natură emis anterior, datorită caracterului special al acestei proceduri, ce nu permite derogări, caracterului interdependent al acestei proceduri cu măsura cercetării dispusă de procuror, ce nu poate fi raportat la baza factuală a mandatului inițial, precum și caracterului exclusiv al acestei proceduri, ce nu poate fi pusă în executare decât de investigatorul sub acoperire ce trebuie autorizat expres. ... 87. Colectivul de drept penal al Facultății de Drept a Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca a opinat, cu privire la prima problemă de drept, în sensul că punerea la dispoziție a infrastructurii necesare de către Centrul Național de Interceptare a Comunicațiilor din cadrul Serviciului Român de Informații, în sensul asigurării condițiilor tehnice pentru punerea în aplicare a măsurilor de supraveghere tehnică, reprezintă activitate de punere în executare a mandatului de supraveghere tehnică conform art. 142 din Codul de procedură penală. ... 88. A susținut, în esență, că Centrul Național de Interceptare a Comunicațiilor are atribuții atât pentru realizarea înregistrărilor rezultate din activități specifice culegerii de informații autorizate potrivit Legii nr. 51/1991 privind securitatea națională a României, cât și pentru înregistrările realizate ca urmare a punerii în executare a unui mandat de supraveghere tehnică emis potrivit Codului de procedură penală. Așa fiind, această unitate a Serviciului Român de Informații a fost legal înființată doar pentru prima activitate, însă cu referire la cea de a doua activitate, instanța de contencios constituțional a constatat că este încălcat principiul legalității. Atribuțiile Centrului Național de Interceptare a Comunicațiilor nu sunt transparent reglementate prin acte normative, iar în ceea ce privește punerea în executare a mandatelor de supraveghere tehnică emise în baza dispozițiilor Codului de procedură penală, atribuțiile unității pot fi deduse prin raportare la protocolul de cooperare și din rapoartele întocmite de președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție. ... 89. S-a mai apreciat că, deși datele cuprinse în mandatul de supraveghere tehnică sunt introduse în sistemul informatic al Serviciului Român de Informații de organele de urmărire penală, mandatele de supraveghere tehnică sunt puse în executare de către Centrul Național de Interceptare a Comunicațiilor, deoarece această unitate asigură obținerea informațiilor și a mijlocului material de probă - suportul tehnic. Ulterior, în baza acestora este obținut mijlocul de probă [procesul-verbal de redare a convorbirilor întocmit în temeiul art. 143 alin. (4) din Codul de procedură penală] din care rezultă probele folosite în cadrul procesului penal. ... 90. În consecință, s-a apreciat că mandatele de supraveghere tehnică emise în baza dispozițiilor Codului de procedură penală sunt puse în executare prin intermediul unei unități a Serviciului Român de Informații, unitate care nu îndeplinește imperativul constituțional al legalității, atât timp cât aceasta nu a fost înființată printr-un act normativ cu valoare de lege, iar atribuțiile acesteia nu sunt reglementate transparent. Totodată, se mai ridică problema legalității obținerii probelor prin intermediul infrastructurii care aparține unei unități a Serviciului Român de Informații și care nu a fost înființată prin lege, ci printro hotărâre a Consiliului Suprem de Apărare a Țării. ... 91. Cu privire la cea de-a doua problemă de drept s-a apreciat că sesizarea judecătorului de drepturi și libertăți în vederea emiterii mandatului de supraveghere tehnică este obligatorie în cazul în care procurorul apreciază că este necesar ca investigatorul să poată folosi dispozitive tehnice de înregistrare, aceste dispoziții legale instituind o procedură specială derogatorie de la dispozițiile art. 139 din Codul de procedură penală. ... 92. S-a subliniat că în doctrina de specialitate^1 se susține caracterul „specializat“ al procedurii prevăzute de art. 148 alin. (3) din Codul de procedură penală, deoarece fotografiile și înregistrările video sunt efectuate de investigatorul sub acoperire, și, deopotrivă, caracterul „restrâns“ al acesteia, deoarece activitatea de supraveghere se limitează la cea prevăzută de art. 138 alin. (1) lit. c) din Codul de procedură penală. Autorizarea folosirii investigatorilor sub acoperire este dublată de autorizarea judecătorului de drepturi și libertăți în vederea emiterii mandatului de supraveghere tehnică pentru ca investigatorii să poată obține fotografii și înregistrări audio și video. ^1 M. Suian, Metode speciale de supraveghere sau cercetare, Editura Solomon, București, 2021, p. 202. ... 93. Astfel, se impune sesizarea judecătorului de drepturi și libertăți chiar și în ipoteza în care există deja un mandat de supraveghere tehnică emis în temeiul art. 139 din Codul de procedură penală, deoarece autorizarea privește folosirea de către investigator sau colaborator a dispozitivelor tehnice, aspect care excedează sferei de aplicare a art. 139 și 140 din Codul de procedură penală. A fost invocată jurisprudența Curții Constituționale, menționându-se Decizia nr. 50/2020 (publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 306 din 13 aprilie 2020) care a statuat că, pe lângă îndeplinirea condițiilor pretinse de art. 141 alin. (1) și (2) din Codul de procedură penală, dacă procurorul apreciază că este necesar ca investigatorul sub acoperire să poată folosi dispozitive tehnice în vederea obținerii de fotografii sau înregistrări video, legiuitorul a impus ca procurorul să sesizeze judecătorul de drepturi și libertăți în vederea emiterii mandatului de supraveghere tehnică [art. 148 alin. (3) din Codul de procedură penală], dispozițiile art. 141 din Codul de procedură penală, referitoare la autorizarea unor măsuri de supraveghere tehnică de către procuror, aplicându-se în mod corespunzător (paragraful 21). ... ...