Decizia ÎCCJ nr. 64/2023 (HP)Punctul IV

IV. Punctele de vedere exprimate de către curțile de apel și instanțele judecătorești arondate 59. În conformitate cu dispozițiile art. 476 alin. (10) din Codul de procedură penală cu referire la art. 473 alin. (5) din Codul de procedură penală, s-a solicitat punctul de vedere al instanțelor judecătorești asupra chestiunii de drept supuse dezlegării. ... 60. În urma consultării instanțelor de judecată, s-a constatat că opiniile conturate nu sunt unitare. ... 61. Cu privire la prima problemă supusă dezlegării, într-o primă orientare, majoritară, s-a apreciat că punerea la dispoziție a infrastructurii necesare de către Centrul Național de Interceptare a Comunicațiilor din cadrul Serviciului Român de Informații, în sensul asigurării condițiilor tehnice pentru punerea în aplicare a măsurilor de supraveghere tehnică, nu reprezintă o activitate de punere în executare a mandatului de supraveghere tehnică, în sensul art. 142 din Codul de procedură penală, fiind exclusiv vorba de asigurarea suportului tehnic necesar pentru ca organele judiciare competente să procedeze la punerea în executare a mandatului de supraveghere tehnică, în acest sens fiind punctele de vedere exprimate de curțile de apel Bacău, București, Craiova, Galați, Iași, Ploiești, Suceava, Timișoara, tribunalele Alba, Arad, Argeș, Bacău, Bihor, Brăila, București, Buzău, Constanța, Dolj, Giurgiu, Gorj, Hunedoara, Ialomița, Iași, Ilfov, Olt, Mehedinți, Neamț, Prahova, Teleorman, precum și judecătoriile Alba Iulia, Alexandria, Brașov, Calafat, Caracal, Craiova, Deva, Filiași, Hațeg, Hârlău, Hunedoara, Huși, Rupea, Târgu Cărbunești, Timișoara, Turnu Măgurele, Vânju Mare, Videle și Zimnicea. ... 62. În argumentarea opiniei exprimate, instanțele mai sus amintite au apreciat, în esență, că punerea în executare a mandatului de supraveghere tehnică este reglementată de dispozițiile art. 142 alin. (1) din Codul de procedură penală și constă în întocmirea de acte procesuale/procedurale care stau la baza procedeului probator de captare a discuțiilor. ... 63. Totodată, modalitatea de acordare a suportului tehnic este reglementată de art. 142 alin. (2) din Codul de procedură penală, conform căruia furnizorii de rețele publice de comunicații electronice sau furnizorii de servicii de comunicații electronice destinate publicului sau de orice tip de comunicare ori de servicii financiare sunt obligați să colaboreze cu organele de urmărire penală, respectiv cu autoritățile prevăzute la art. 142 alin. (1) din Codul de procedură penală, în limitele competențelor acestora, pentru punerea în executare a mandatului de supraveghere tehnică, printre care nu se află și Centrul Național de Interceptare a Comunicațiilor. ... 64. Or, din acest punct de vedere se consideră că acordarea sprijinului tehnic nu constituie o activitate de punere în executare a mandatului de supraveghere tehnică. ... 65. De asemenea, s-a făcut trimitere la deciziile Curții Constituționale nr. 51 din 16.02.2016 (publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 190 din 14 martie 2016) și nr. 55 din 16.02.2022 (publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 358 din 11 aprilie 2022) și s-a reținut că Centrul Național de Interceptare a Comunicațiilor din cadrul Serviciului Român de Informații asigură accesul nemijlocit și independent al organelor de urmărire penală la sistemele tehnice în scopul executării supravegherii tehnice prevăzute la art. 138 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură penală. ... 66. De altfel, prin Decizia Curții Constituționale nr. 55/2022 (publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 358 din 11 aprilie 2022) nu a fost declarată neconstituțională dispoziția legală care prevede accesul organelor de urmărire penală la sistemele tehnice ale Centrului Național de Interceptare a Comunicațiilor. ... 67. S-a mai reținut că procesele tehnice de interceptare a comunicațiilor sunt realizate în centrele operatorilor de telecomunicații, iar conținutul comunicațiilor interceptate este transferat în mod complet automatizat către sistemul de stocare administrat de Centrul Național de Interceptare a Comunicațiilor, fără a avea intervenție umană din partea personalului Serviciului Român de Informații. ... 68. În opinia contrară, minoritară (exprimată de un număr redus de instanțe ierarhic inferioare, respectiv tribunale și judecătorii), s-a apreciat că punerea la dispoziție a infrastructurii necesare de către Centrul Național de Interceptare a Comunicațiilor din cadrul Serviciului Român de Informații, în sensul asigurării condițiilor tehnice pentru punerea în aplicare a măsurilor de supraveghere tehnică, reprezintă o activitate de punere în executare a mandatului de supraveghere tehnică, conform art. 142 din Codul de procedură penală. ... 69. Acest punct de vedere a fost exprimat de tribunalele pentru minori și familie Brașov, Caraș-Severin, Covasna, Galați, Sibiu și Vaslui, precum și de judecătoriile Avrig, Câmpina, Drobeta-Turnu Severin, Iași, Novaci, Petroșani, Ploiești, Răducăneni, Roșiori de Vede, Slobozia, Strehaia, Târgu Jiu și Vaslui. ... 70. În susținerea acestei opinii s-a arătat, în esență, că Centrul Național de Interceptare a Comunicațiilor este o unitate din structura Serviciului Român de Informații, potrivit art. 25 din Legea nr. 14/1992 privind organizarea și funcționarea Serviciului Român de Informații, înființat prin Hotărârea Consiliului Suprem de Apărare a Țării din 17.07.2022, și nu printr-o lege previzibilă și accesibilă. ... 71. Centrul Național de Interceptare a Comunicațiilor are ca atribuție principală punerea în executare a actelor de autorizare emise în baza art. 13 din Legea nr. 51/1991 privind securitatea națională a României, punând totodată în executare și mandatele de supraveghere tehnică emise în cadrul activității procesual penale, norme create pentru a reglementa o situație tranzitorie, determinată de Decizia Curții Constituționale nr. 51/2016 (publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 190 din 14 martie 2016). ... 72. Or, câtă vreme situația tranzitorie durează de 6 ani, Serviciul Român de Informații având atribuții doar în domeniul siguranței naționale, activitatea de punere la dispoziție a infrastructurii necesare de către Centrul Național de Interceptare a Comunicațiilor din cadrul Serviciului Român de Informații, în sensul asigurării condițiilor tehnice pentru punerea în aplicare a măsurilor de supraveghere tehnică, reprezintă o activitate de punere în executare a mandatului de supraveghere tehnică, conform art. 142 din Codul de procedură penală. ... 73. În ceea ce privește cea de-a doua problemă supusă dezlegării, într-o primă orientare, majoritară, s-a apreciat că, în procedura prevăzută de art. 148 alin. (3) din Codul de procedură penală și de art. 150 alin. (5) din Codul de procedură penală, sesizarea judecătorului de drepturi și libertăți în vederea emiterii mandatului de supraveghere tehnică este obligatorie în cazul în care procurorul apreciază că este necesar ca investigatorul să poată folosi dispozitive tehnice de înregistrare, chiar dacă în cauză există un mandat de supraveghere tehnică emis anterior în temeiul art. 139 din Codul de procedură penală. În acest sens sunt punctele de vedere exprimate de curțile de apel Constanța, Craiova, Galați, Suceava, Timișoara, tribunalele Alba, Argeș, tribunalele pentru minori și familie Brașov, Brăila, Caraș-Severin, Constanța, Covasna, Dolj, Galați, Giurgiu, Gorj, Hunedoara, Ialomița, Iași, Ilfov, Olt, Mehedinți, Prahova, Sibiu și Vaslui, precum și judecătoriile Avrig, Brașov, Băilești, Caracal, Câmpina, Craiova, Deva, Drobeta-Turnu Severin, Hațeg, Hârlău, Iași, Întorsura Buzăului, Novaci, Ploiești, Răducăneni, Roșiori de Vede, Segarcea, Strehaia, Târgu Cărbunești, Târgu Jiu, Vaslui, Vânju Mare și Videle. ... 74. În argumentarea opiniei exprimate, instanțele mai sus amintite au precizat, în esență, că sesizarea judecătorului de drepturi și libertăți în vederea emiterii mandatului de supraveghere tehnică este obligatorie în cazul în care procurorul apreciază că este necesar ca investigatorul să poată folosi dispozitive tehnice de înregistrare, aceste dispoziții legale derogând de la prevederile art. 139 din Codul de procedură penală care vizează metode de supraveghere tehnică, și nu metode de cercetare specială. S-a subliniat că acest aspect constituie o garanție a respectării cerințelor restrângerii exercițiului dreptului la respectarea vieții private și de familie prevăzute de lege și a dreptului la un proces echitabil, chiar și în ipotezele în care există deja un mandat de supraveghere tehnică. ... 75. În opinia contrară, minoritară, s-a apreciat că, în ipoteza în care, prealabil autorizării de către procuror a utilizării investigatorilor sub acoperire sau cu identitate reală și a colaboratorilor ori a participării autorizate la anumite activități, a fost emis de către judecătorul de drepturi și libertăți un mandat de supraveghere tehnică, în condițiile art. 139 din Codul de procedură penală, nu mai este necesară obținerea unui nou mandat, în acest sens fiind punctele de vedere exprimate de curțile de apel Bacău, Iași și Ploiești, tribunalele Arad, Bacău, Bihor, București, Constanța, Neamț și Teleorman, precum și judecătoriile Alba Iulia, Alexandria, Calafat, Filiași, Huși, Petroșani, Rupea, Slobozia, Turnu Măgurele și Zimnicea. ... 76. În susținerea acestei opinii s-a arătat că dispozițiile art. 148 alin. (3) din Codul de procedură penală și ale art. 150 alin. (5) din Codul de procedură penală au în vedere numai ipotezele în care nu s-a solicitat din partea procurorului emiterea unui mandat de supraveghere tehnică anterior autorizării utilizării investigatorilor sub acoperire sau cu identitate reală și a colaboratorilor ori a participării la anumite activități și se apreciază că pentru obținerea probelor este necesară folosirea unor dispozitive tehnice. Folosirea de către investigatorul sub acoperire sau persoana care desfășoară activitatea autorizată a unor dispozitive tehnice pentru a obține fotografii sau înregistrări audio și video reprezintă, în esență, o măsură de supraveghere tehnică, astfel cum este definită de art. 138 alin. (13) din Codul de procedură penală. Or, în condițiile în care această măsură a fost autorizată de către judecătorul de drepturi și libertăți, fiind emis un mandat de supraveghere tehnică, nu mai este necesară o nouă sesizare a judecătorului pentru ipoteza supusă discuției. ... 77. Răspunsurile curților de apel Alba Iulia, Brașov, Oradea și Târgu Mureș cuprind doar mențiunea neidentificării, în jurisprudența acestora ori, după caz, a instanțelor din circumscripție, a unor hotărâri relevante pentru problema de drept ce face obiectul sesizării. ... 78. Curtea de Apel Pitești a apreciat că sesizarea este inadmisibilă, nefiind întrunite condițiile cumulative prevăzute de art. 475 din Codul de procedură penală, întrucât instanța de trimitere nu urmărește o rezolvare de principiu a unei veritabile probleme de drept, ci conturarea unei soluții pe fond a cauzei cu care a fost învestită, iar Curtea de Apel București a exprimat ambele opinii cu privire la cea de a doua problemă supusă dezlegării. ... ...