DECIZIE 3982/2023Punctul 3

3. Cererile de recurs Împotriva Sentinței civile nr. 1.028 din data de 29.06.2021, pronunțată de Curtea de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, a declarat recurs pârâtul Ministerul Educației atât în ceea ce privește soluția de suspendare a prevederilor OMECS nr. 6.129/2016, în ceea ce privește anexa nr. 24, pct. 2 („Standarde minimale“)/criteriul CI („Performanță de fond“), liniuțele a doua și a treia, și suspendarea prevederilor art. 10 lit. a) din Metodologia privind organizarea și desfășurarea procesului de obținere a atestatului de abilitare, aprobată prin ordinul indicat și prevăzută la anexa nr. 1 la OMEC nr. 5.229/2020, cât și în ceea ce privește soluția de anulare a prevederilor OMECS nr. 6.129/2016, în ceea ce privește anexa nr. 24, pct. 2 („Standarde minimale“)/criteriul CI („Performanță de fond“), liniuțele a doua și a treia, și a prevederilor art. 10 lit. a) din Metodologia privind organizarea și desfășurarea procesului de obținere a atestatului de abilitare, aprobată prin ordinul indicat și prevăzută la anexa nr. 1 la OMEC nr. 5.229/2020. Cu privire la soluția de suspendare, recurentul-pârât a susținut că hotărârea instanței de fond nu cuprinde motivele pe care își întemeiază soluția de suspendare a art. 10 lit. a) din Metodologia privind organizarea și desfășurarea procesului de obținere a atestatului de abilitare, aprobată prin OMEC nr. 5.229/2020, fiind astfel incidente prevederile art. 488 alin. (1) pct. 6 din Codul de procedură civilă. Prima instanță nu a respectat această cerință esențială a motivării hotărârii judecătorești, nearătând în mod explicit „motivele de fapt și de drept pe care se întemeiază soluția“, în ceea ce privește pretinsa îndeplinire a condiției cazului bine justificat, precum și argumentele pentru care a înlăturat susținerile pârâtei referitoare la condiția privind paguba iminentă. A mai invocat cazul de nelegalitate prevăzut de dispozițiile art. 488 alin (1) pct. 8 din Codul de procedura civilă. În motivarea acestuia, recurentul-pârât a arătat că Ordinul MECS nr. 6.129/2016, atacat în cauză, a avut în vedere necesitatea de înlăturare a discrepanțelor dintre standardele naționale și standardele relevante la nivel internațional, precum și dintre standardele propuse de comisiile de specialitate ale CNATDCU. Referitor la criteriul CI din anexa nr. 24 la OMEC nr. 6.129/2016 privind standardele minimale care trebuie să fie îndeplinite cumulativ pentru obținerea atestatului de abilitare, a arătat că aceste standarde sunt stabilite de către CNATDCU conform prerogativelor atribuite de legiuitor, singurul organism cu competențe în acest domeniu. Instanța de fond a interpretat greșit normele de drept material reprezentate de art. 14 din Legea nr. 554/2004, privind pretinsa întrunire cumulativă a celor două condiții statuate imperativ de legiuitor pentru admiterea cererii de suspendare a actului normativ menționat. Astfel, norma prevăzută la anexa nr. 24 pct. 2 („Standarde minimale“) la OMECS nr. 6.129/2016 nu este lipsită de claritate și precizie, așa cum afirmă instanța de fond, deoarece standardele sunt stabilite pentru a reliefa implicarea candidatului în activitatea științifică din domeniul de competență, interesul pentru dezvoltarea profesională, contribuția la cercetarea științifică. Acestea au un caracter clar ce asigură tuturor candidaților posibilitatea de a demonstra îndeplinirea acestora, precum și certitudinea încadrării corecte de către evaluator. Mai mult nu pot să fie cuprinse în cadrul unor definiții toate aspectele ce vizează activitatea științifică a candidaților. Nici norma de la lit. a) a art. 10 din Metodologia privind organizarea și desfășurarea procesului de obținere a atestatului de abilitare, aprobată prin OMEC nr. 5.229/2020, nu este lipsită de precizie și claritate, având în vedere că o normă reglementează conflictul de interese al persoanei implicate în procedura de evaluare, în situația existenței unui interes personal, astfel încât este clar că această situație se stabilește prin raportare la persoana evaluată. Mai mult, norma urmează a fi citită și înțeleasă în ansamblul său. Astfel, la lit. b) a articolului în discuție se menționează în mod clar că situația conflictului de interese se stabilește prin raportare la persoana evaluată. Nu este îndeplinită nici condiția unei pagube iminente, fiindcă suspendarea prevederilor supuse cenzurii nu atrage în mod automat acordarea unei remunerații pentru reclamant. Pe de altă parte, prejudiciile eventuale nu pot constitui temei suficient pentru cenzurarea unor acte cu caracter normativ. Iminența producerii prejudiciului nu se prezumă, aceasta trebuie să fie dovedită, iar din dovezile depuse de către reclamant și reținute de instanța de fond nu rezultă îndeplinirea acestora. Încadrarea în calitate de conducător de doctorat la școala doctorală nu este o simplă formalitate rezultată din suspendarea actului administrativ, ci implică anumite demersuri, inclusiv participarea la un concurs. În prezent reclamantul a dobândit atestatul de abilitare ca urmare a admiterii acțiunii care face obiectul Dosarului nr. 1.245/2/2021. Astfel, la acest moment condiția privind paguba iminentă nu mai subzistă. Cu privire la procedura de evaluare a dosarului de abilitare de către CNATDCU, din dispozițiile legale rezultă că CNATDCU este un organism consultativ al MEC, format din experți selectați prin concurs, care face propuneri neobligatorii ministerului. Acești experți formulează opinii științifice de specialitate, în cadrul unei proceduri de evaluare academică. Prin urmare, lucrările comisiilor de specialitate CNATDCU nu se desfășoară într-un cadru procesual, astfel încât nu se poate vorbi de vreo încălcare a dreptului la un proces echitabil. Concluziile din rapoartele de evaluare ale membrilor CNATDCU sunt aprecieri de ordin științific, abuzul de putere fiind exclus. Ca urmare, prin hotărârea pronunțată, instanța și-a depășit competențele, atunci când a reținut că, prin referatul sintetic de evaluare, membrii CNATDCU nu ar fi acționat în mod corespunzător. Claritatea și predictibilitatea (despre care se susține, în decizia instanței de fond, că ar lipsi în criteriile suspendate/anulate) sunt, într-adevăr, cerințe existente în dreptul nostru intern. Dar procedura de abilitare este clar și explicit reglementată prin Legea nr. 1/2011 a educației naționale și prin anexa nr. 1 la OMEC nr. 5.229/2020. Ca urmare, simpla lectură a etapelor procedurale și urmarea cu bună-credință a acestora sunt suficiente pentru obținerea atestatului de abilitare de către un candidat care îndeplinește cerințele și standardele minimale în acest sens. În mod nelegal, decizia instanței de fond admite că nu a putut identifica o societate științifică internațională în specializarea Drept comercial. Concomitent, instanța nu are nicio problemă să admită că reclamantul se poate prevala de calitatea de membru in elaborarea unui proiect de act normativ în materie fiscală! Altfel spus, anexa nr. 24 la Ordinul MEC nr. 6.129/2016 ar fi de vină că nu enumeră expres societățile științifice internaționale din specializarea candidatului, în timp ce candidatul la abilitare poate să susțină că participarea la un proiect de act normativ în altă specializare decât a sa trebuie punctată. În privința dispozițiilor referitoare la incompatibilități și conflicte de interese, aceste chestiuni nu au nicio legătură cu cauza și nu s-a dovedit existența vreunei incompatibilități. Prin urmare, nu subzistă niciun motiv de anulare a dispozițiilor art. 10 lit. a) din anexa nr. 1 la OMEC nr. 5.229/2020. Atașează în acest sens punctul de vedere al Comisiei juridice din cadrul CNATDCU exprimat prin Adresa nr. 25.587/28.02.2023. ...