Decizia CCR nr. 678/2014Paragraful 30

24. Potrivit art. 96 alin. (1) din Constituţie, Camera Deputaţilor şi Senatul, în şedinţă comună, cu votul a cel puţin două treimi din numărul deputaţilor şi senatorilor, pot hotărî punerea sub acuzare a Preşedintelui României pentru înaltă trădare. Procedura de punere sub acuzare a Preşedintelui României se declanşează pe baza unei cereri semnate de majoritatea deputaţilor şi senatorilor, cerere ce cuprinde descrierea faptelor care îi sunt imputabile şi trebuie adusă, imediat, la cunoştinţa Preşedintelui României, pentru ca acesta să poată da explicaţii cu privire la faptele ce i se impută. Dacă se hotărăşte punerea sub acuzare a Preşedintelui, Parlamentul, sub semnătura preşedinţilor celor două Camere, sesizează procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, care are competenţă de judecată. Infracţiunea de "Înaltă trădare" este reglementată de art. 398 din noul Cod penal, potrivit căruia "Faptele prevăzute în art. 394-397 (n.r. trădarea, trădarea prin transmitere de informaţii secrete de stat, trădarea prin ajutarea inamicului, acţiuni împotriva ordinii constituţionale), săvârşite de către Preşedintele României sau de către un alt membru al Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, constituie infracţiunea de înaltă trădare şi se pedepsesc cu detenţiune pe viaţă sau cu închisoare de la 15 la 25 de ani şi interzicerea exercitării unor drepturi."