Decizia CCR nr. 600/2014Paragraful 15

11. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţă, că prevederile art. 4 teza a doua raportate la art. 33, art. 34 şi art. 35 din Legea nr. 165/2013 au caracter retroactiv şi încalcă principiul securităţii juridice, întrucât obligă persoanele care au formulat cereri de chemare în judecată în condiţiile şi în termenele stabilite de Legea nr. 10/2001 să se supună noii ordini de drept intervenite ulterior, anulându-le orice drept câştigat şi născut sub imperiul vechii reglementări. Textele de lege criticate contravin, în opinia autorilor excepţiei, şi principiului egalităţii cetăţenilor în faţa legii, creând inegalităţi între persoanele care au depus cereri la entităţile învestite de lege aflate în diverse localităţi ale ţării, destinatarii Legii nr. 10/2001 fiind discriminaţi în funcţie de gradul de încărcare şi de numărul cererilor rămase nesoluţionate de către autorităţile publice învestite. Se susţine că termenele instituite de Legea nr. 165/2013 îngrădesc dreptul de acces liber la justiţie al persoanelor care, deşi au un interes legitim de a apela la instanţele judecătoreşti pentru recunoaşterea dreptului lor, nu îl pot exercita decât după scurgerea acestora şi diferenţiat, în funcţie de situaţia în care se află.