Decizia ÎCCJ nr. 42/2023 (HP)Punctul VII

VII. Jurisprudența instanțelor naționale în materie 61. În punctele de vedere și jurisprudența înaintate de curțile de apel, cu privire la prima întrebare, într-o orientare s-a arătat că dreptul la acordarea indemnizației lunare neimpozabile în cuantum de 30% din salariul mediu brut pe economie este suficient de bine conturat, chiar în lipsa elaborării unui regulament sau unor norme metodologice referitoare la condițiile și criteriile de acordare a locuințelor de serviciu pentru personalul silvic, împrejurarea că nu există norme detaliate de aplicare neprezentând relevanță în cauză, având în vedere faptul că legea nu instituie o atare condiție pentru acordarea dreptului solicitat. ... 62. S-a reținut că nu se poate susține întemeiat că legislația primară este deficitară în informații privind condițiile de acordare a locuinței de serviciu pentru personalul care nu desfășoară activitatea de serviciu preponderent în cadrul unei anumite localități, ci desfășoară atribuții de inspecție, control și monitorizare a fondului silvic și cinegetic pe raza tuturor localităților dintr-un județ, cu precădere în zonele montane, împădurite, în lipsa unei legislații secundare, care să permită stabilirea în concret, față de specificul activității desfășurate, a condițiilor și criteriilor de acordare a locuințelor de serviciu pentru personalul silvic din cadrul gărzilor forestiere și, pe cale de consecință, a acordării indemnizației lunare neimpozabile în cuantum de 30% din salariul mediu brut pe economie. ... 63. S-a observat că dreptul salarial este prevăzut prin actul normativ care reglementează statutul special al personalului silvic, fiind un drept specific acestui tip de personal, neputându-se susține că nu ar exista temei pentru acordarea sa în lipsa unor norme de aplicare sau anumite necorelări legislative. ... 64. Totodată, s-a arătat că, deși dreptul solicitat de către reclamant nu este stabilit prin Legea-cadru nr. 153/2017, acesta este prevăzut prin actul normativ special care reglementează statutul special al personalului silvic ce se încadrează în funcția publică, fiind un drept propriu acestui tip de personal, neputându-se susține că nu ar exista temei pentru acordarea sa, iar omisiunea reglementării sale prin legea generală a salarizării unice nu ar putea reprezenta un caz de abrogare tacită a art. 25 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2000, întrucât aceste prevederi fac parte din fondul legislației active. ... 65. Astfel, dispozițiile invocate de către reclamant în susținerea cererii sale au fost modificate prin articolul I pct. 20 din Legea nr. 234/2019, lege ulterioară celei privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, confirmând voința legiuitorului de recunoaștere a dreptului solicitat. ... 66. În consecință, s-a înlăturat apărarea conform căreia drepturile personalului silvic se pot acorda doar dacă au fost expres nominalizate în cuprinsul Legii-cadru nr. 153/2017, cât timp legiuitorul însuși a înțeles să reglementeze un atare drept, prin introducerea lui în conținutul unei legi speciale în anul 2019, ulterioară legii generale de salarizare. ... 67. Acest punct de vedere a fost împărtășit de Curtea de Apel Brașov, Tribunalul Covasna, Tribunalul Giurgiu - Secția civilă, Tribunalul Ialomița, Curtea de Apel Cluj - Secția a III-a contencios administrativ și fiscal, Curtea de Apel Craiova, Curtea de Apel Galați, Curtea de Apel Pitești, Tribunalul Vrancea - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, Tribunalul Vâlcea - Secția a II-a civilă, Curtea de Apel Suceava - Secția de contencios administrativ și fiscal. ... 68. Într-o a doua orientare s-a apreciat că se impune clarificarea dispoziției legale prin elaborarea unei legislații secundare, care să permită stabilirea, în concret, față de specificul activității desfășurate, a condițiilor și criteriilor de acordare a locuințelor de serviciu pentru personalul silvic din cadrul gărzilor forestiere și, pe cale de consecință, a acordării indemnizației lunare neimpozabile în cuantum de 30% din salariul mediu brut pe economie, legislația primară fiind deficitară în informații privind condițiile de acordare a locuinței de serviciu pentru personalul care nu desfășoară activitatea de serviciu preponderent în cadrul unei anumite localități, iar art. 25 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2000 reglementează o indemnizație care nu este corelată unei cheltuieli sau majorări de atribuții. ... 69. În acest sens s-au exprimat Curtea de Apel București - Secția a X-a contencios administrativ și fiscal și pentru achiziții publice, Tribunalul București - Secția a II-a contencios administrativ și fiscal, Tribunalul Ilfov și Tribunalul Teleorman - Secția conflicte de muncă, asigurări sociale și de contencios administrativ. ... 70. Referitor la cea de-a doua întrebare s-au conturat următoarele orientări: – sintagma „în localitatea în care își desfășoară activitatea“ se raportează la localitatea în care se află sediul instituției angajatoare - Tribunalul Covasna, Curtea de apel Craiova; ... – textul legal trebuie interpretat în sensul că se referă, în lipsa probării îndeplinirii activităților preponderent la sediul administrativ al gărzii, la întinderea teritorială în care se execută sarcinile de serviciu, nefiind justificată corelarea dreptului exclusiv cu localitatea în care se află clădirea instituției; de altfel, tocmai specificul muncii și modul în care este organizată Garda Forestieră Națională, ce impun deplasarea pe raza județului, au și creat premisa locuirii îndelungate în afara reședinței de județ. De altfel, textul de lege care face referire la „localitatea în care își desfășoară activitatea“ se raportează la competența teritorială de desfășurare a activității și nu neapărat la localitatea în care se află sediul instituției angajatoare. S-a considerat că o interpretare contrară ar genera o situație de inechitate, nejustificată obiectiv și rezonabil, acordarea acestor drepturi fiind făcută în considerarea tocmai a specificului muncii, ce impune deplasarea, pe raza județului, a personalului cu atribuții în implementarea, monitorizarea și controlul aplicării regimului silvic în fondul forestier național și în vegetația forestieră din afara fondului forestier național și cu atribuții în implementarea, monitorizarea și controlul activității cinegetice la nivel teritorial, acest punct de vedere fiind împărtășit de Curtea de Apel București - Secția a X-a contencios administrativ și fiscal și pentru achiziții publice, Tribunalul București - Secția a II-a contencios administrativ și fiscal, Tribunalul Ialomița, Tribunalul Ilfov, Tribunalul Vrancea - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, Curtea de Apel Galați; ... – sintagma „în localitatea în care își desfășoară activitatea“ se referă la localitatea în care își desfășoară efectiv activitatea salariatul, unde prestează munca ce îi revine conform obligațiilor contractuale și unde acesta nu deține locuință. Numai în ipoteza în care angajatul locuiește în localitatea în care se află locul său de muncă și nu are o locuință în această localitate se justifică incidența normei legale reglementate la art. 25 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2000, iar nu și în alte situații – Tribunalul Giurgiu, Tribunalul Teleorman - Secția conflicte de muncă, asigurări sociale și de contencios administrativ. ... ... 71. Curțile de Apel Alba Iulia, Bacău, Constanța, Oradea, Ploiești, Târgu Mureș, Timișoara nu au înaintat nicio hotărâre judecătorească și nu au formulat niciun punct de vedere cu privire la problema de drept ce face obiectul prezentei sesizări. ... 72. Ministerul Public a arătat că, la nivelul Secției judiciare - Serviciul judiciar civil, nu se verifică, în prezent, practică judiciară, în vederea promovării unui eventual recurs în interesul legii în problema de drept ce formează obiectul prezentei sesizări. ... ...