Decizia ÎCCJ nr. 9/2023 (RIL)Punctul VII

VII. Opinia procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție 51. Prin punctul de vedere formulat la 9 mai 2023, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a apreciat ca fiind în spiritul și în litera legii prima orientare jurisprudențială, opinând pentru admiterea recursului în interesul legii și pronunțarea unei hotărâri prin care să se asigure interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. IV alin. (1) din Legea nr. 236/2019 pentru modificarea și completarea art. 15 din Ordonanța Guvernului nr. 42/2004 privind organizarea activității sanitar-veterinare și pentru siguranța alimentelor, precum și pentru modificarea unor acte normative, în sensul că acestea sunt aplicabile în perioada 16 decembrie 2019-23 iulie 2020, în absența adoptării de către puterea executivă a normelor metodologice de aplicare prevăzute de art. V din Legea nr. 236/2019, pentru argumentele prezentate rezumativ în continuare. ... 52. Analizând textele de lege supuse interpretării, s-a arătat că articolul IV alin. (1) din Legea nr. 236/2019 conține o reglementare tranzitorie cu privire la circumscripțiile unde există contracte în derulare, caracterul tranzitoriu vizând aplicarea prevederilor alin. (7) al art. 15 din Ordonanța Guvernului nr. 42/2004 (alineat introdus în structura Ordonanței Guvernului nr. 42/2004 prin art. I pct. 2 din Legea nr. 236/2019), menite să ofere stabilitate actului normativ, ulterior modificării operate prin Legea nr. 236/2019, și să asigure realizarea scopului în vederea căruia a fost adoptată noua reglementare de o manieră care să elimine un posibil tratament discriminatoriu între beneficiarii contractelor de concesiune vizate de art. 15 din Ordonanța Guvernului nr. 42/2004, încheiate ulterior intrării în vigoare a Legii nr. 236/2019, și beneficiarii unor astfel de contracte încheiate anterior momentului adoptării modificării legislative. ... 53. Faptul că legiuitorul a recunoscut dreptul medicilor veterinari beneficiari ai contractelor de concesiune și/sau de prestări servicii încheiate anterior intrării în vigoare a Legii nr. 236/2019, respectiv anterior datei de 16 decembrie 2019, de a beneficia de un sprijin financiar în cuantum de 10.000 lei lunar pentru remunerarea activităților sanitar-veterinare cuprinse în programul acțiunilor de supraveghere, prevenire și control al bolilor la animale, al celor transmisibile de la animale la om, protecția animalelor și protecția mediului, de identificare și înregistrare a bovinelor, suinelor, ovinelor, caprinelor și ecvideelor, rezultă din analiza coroborată a dispozițiilor art. IV alin. (1) și art. I pct. 1 ale Legii nr. 236/2019, singura condiție instituită de dispozițiile art. IV alin. (1) al Legii nr. 236/2019 pentru aplicabilitatea acestei norme fiind existența unui contract de concesiune sau de prestări servicii, încheiat anterior intrării în vigoare a acestui act normativ, pentru realizarea activităților sanitar-veterinare prevăzute la alin. (2) al art. 15 din Ordonanța Guvernului nr. 42/2004. ... 54. Suma de 10.000 lei lunar prevăzută de norma legală mai sus menționată constituie un echivalent al prestațiilor medicilor veterinari, constând în activitățile prevăzute de art. 15 alin. (2) din Ordonanța Guvernului nr. 42/2004, activități care sunt menționate în ambele forme ale art. 15 alin. (2) din Ordonanța Guvernului nr. 42/2004, atât în cea dinaintea modificării aduse prin Legea nr. 236/2019, cât și în cea ulterioară acestei modificări. ... 55. Cu toate că obligațiile cabinetelor de medicină veterinară, ce revin acestora în temeiul contractelor subsecvente încheiate în baza acordurilor-cadru de servicii, stipulate de art. 15 alin. (2) din Ordonanța Guvernului nr. 42/2004, astfel cum au fost modificate prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 117/2020, au fost detaliate și expuse în amănunt abia prin art. 2 din anexa nr. 2^1 la Ordonanța Guvernului nr. 42/2004, introdusă prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 117/2020, aceste obligații erau suficient conturate și anterior acestui moment, astfel încât să se poată constata existența unui raport juridic în conținutul căruia să se regăsească atât dreptul prestatorului de servicii de a obține suma de 10.000 lei, prevăzută de art. IV alin. (1) din Legea nr. 236/2019, cât și obligațiile corelative acestui drept. ... 56. Prin art. IV alin. (1) din Legea nr. 236/2019 a fost reglementat un veritabil drept de creanță al prestatorilor serviciilor sanitar-veterinare, prevăzute de art. 15 alin. (2) din Ordonanța Guvernului nr. 42/2004, ce răspunde exigențelor art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenția europeană pentru drepturile omului, constituind un „bun“ în sensul noțiunii autonome din protocol. ... 57. Dreptul mai sus menționat este clar individualizat prin lege în patrimoniul beneficiarilor contractelor de concesiune aflate în curs de derulare la momentul intrării în vigoare a Legii nr. 236/2019 și nu reprezintă un drept instituit cu titlu de gratificație, ci unul oneros, cu titlu de plată a unor servicii, obligațiile corelative acestuia fiind, de asemenea, determinate (realizarea activităților prevăzute de art. 15 alin. (2) din Ordonanța Guvernului nr. 42/2004), acestea fiind, prin ipoteză, stabilite în conținutul contractelor aflate în derulare. ... 58. Dreptul de creanță în discuție este, potrivit legii, pur și simplu, neafectat de vreo condiție legală, iar elementele care privesc exercitarea dreptului rezultă, de asemenea, din lege, respectiv cuantumul obiectului dreptului beneficiarilor menționați, obiectul contraprestațiilor ce trebuiau efectuate, precum și, având în vedere caracterul tranzitoriu al normei de la art. IV alin. (1) , durata pentru care urma să fie exercitat acest drept (până la finalizarea contractelor, prin ipoteză, încheiate anterior intrării în vigoare a Legii nr. 236/2019 și aflate în curs de executare). ... 59. Prevederile art. IV alin. (1) din Legea nr. 236/2019 au rămas neschimbate de la intrarea în vigoare a Legii nr. 236/2019 și până în prezent și, mai mult, prin referirile la acestea în cuprinsul art. III din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 117/2020, atât în varianta inițială a acestuia, cât și în forma pe care a primit-o în urma modificării operate prin Legea nr. 291/2020, legiuitorul a recunoscut, în continuare, efectele produse de aceste prevederi, urmând ca, suplimentar, de la momentul intrării în vigoare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 117/2020 și, respectiv a legii de aprobare a acesteia, Legea nr. 291/2020, contractelor în derulare să li se aplice și normele prevăzute de aceste acte normative referitoare la documentele justificative și modul de întocmire a decontului, precum și clauza penală. ... 60. Astfel, prin art. IV al Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 117/2020 a fost abrogat doar alin. (2) al art. IV din Legea nr. 236/2019, precum și art. V, nu însă și art. IV alin. (1) din același act normativ, recunoscându-se, astfel, în continuare, efectele produse de art. IV alin. (1) din Legea nr. 236/2019, iar, prin articolul unic punctul 8 al Legii nr. 291/2020 a fost modificat art. III din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 117/2020, textul primind o redactare care confirmă, încă o dată, posibilitatea aplicării directe a dispozițiilor art. IV alin. (1) din Legea nr. 236/2019. ... 61. Prin urmare, norma legală prevăzută de art. IV alin. (1) din Legea nr. 236/2019 nu a fost abrogată expres sau implicit, iar, față de faptul că acordarea dreptului la plata sumei de 10.000 de lei lunar, în ipoteza normei conținute de art. IV alin. (1) din Legea nr. 236/2019, s-a făcut prin lege, restrângerea acestui drept putea fi dispusă doar printr-un act normativ cu forța juridică a legii. ... 62. Art. V din Legea nr. 236/2019 nu are semnificația unei asemenea restrângeri, pentru că nu condiționează acordarea sumei de 10.000 lei lunar de adoptarea legislației secundare și nici nu amână intrarea în vigoare a unor dispoziții pentru o anumită durată, respectiv nu condiționează momentul intrării în vigoare de un anumit eveniment, asemenea opțiuni ale legiuitorului nerezultând expres din cuprinsul textului în discuție. ... 63. Această interpretare este susținută și de motivele emiterii Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 117/2020, act normativ prin care s-a abrogat articolul V din Legea nr. 236/2019 referitor la elaborarea normelor metodologice, fiind instituit un cadru legislativ primar pentru recunoașterea beneficiului, aplicabil doar raporturilor juridice încheiate după intrarea sa în vigoare. ... 64. De asemenea, în nota de fundamentare la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 117/2020 s-a arătat că prin Legea nr. 236/2019 s-a stabilit necesitatea încheierii de contracte de concesiune pentru realizarea activităților sanitar-veterinare de interes general de către medicii veterinari de liberă practică, fără să existe dispozițiile necesare prin care să se stabilească, în mod concret, cadrul legislativ primar specific concesionării acestui tip de activități. ... 65. Tăcerea legislativă de-a lungul unui interval de aproximativ opt luni nu poate fi interpretată însă în defavoarea beneficiarilor dispoziției legale prevăzute de art. IV alin. (1) din Legea nr. 236/2019, neputând fi lăsată la aprecierea Guvernului sau a Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (în sarcina căreia era responsabilitatea elaborării acestor norme) respectarea termenului prevăzut de lege pentru adoptarea acestor norme cu afectarea drepturilor prevăzute de lege în favoarea beneficiarilor prevederii legale menționate, culpa autorității executive în realizarea demersurilor necesare pentru executarea legii neputând înlătura de la aplicare o dispoziție legală imperativă. ... 66. Având în vedere, deopotrivă, considerentele Deciziei nr. 7 din 12 aprilie 2021 pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul competent să judece recursul în interesul legii (paragraful 55), se apreciază că, în situația analizată, exercitarea puterii discreționare a Guvernului, în ceea ce privește adoptarea normelor metodologice la care fac referire prevederile art. V din Legea nr. 236/2019, era limitată prin lege, acesta neavând o marjă de apreciere asupra emiterii sau neemiterii normelor menționate sau asupra termenului de emitere, formularea din textul art. V fiind categorică: „va elabora“, și nu „va aprecia asupra oportunității adoptării“ sau „într-un termen rezonabil“. ... 67. Insuficienta reglementare nu justifică neaplicabilitatea unui text de lege, iar, potrivit principiului neretroactivității legii, normele metodologice prevăzute de art. V urmau, în principal, să reglementeze amănunțit contractele ce urmau să se încheie în viitor, neputând, teoretic, interfera în privința aplicării art. IV alin. (1) din Legea nr. 236/2019 într-un mod determinant pentru individualizarea, existența, cuantumul, obiectul și exercițiul dreptului prevăzut de această normă. ... 68. Normele din anexa nr. 2^1 la Ordonanța Guvernului nr. 42/2004, introduse prin art. I pct. 6 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 117/2020 [art. 5 alin. (1) pct. b) și art. 8 alin. (7) cu referire la art. 8 alin. (1) -(6) și art. 6], referitoare la contractele în derulare, aflate în sfera de aplicare a art. IV alin. (1) din Legea nr. 236/2019, sunt punctuale, nu sunt de natură a conduce la concluzia că anterior, în lipsa acestora, dreptul prevăzut de art. IV alin. (1) nu ar fi existat (sau ar fi fost „virtual“) și, astfel, nu sunt de natură a susține aprecierea că, în lipsa acestora, anterior intrării în vigoare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 117/2020, prevederile art. IV alin. (1) din Legea nr. 236/2019 nu ar fi putut fi aplicate. ... 69. Normele menționate nu privesc și nu concretizează obiectul obligațiilor medicilor veterinari în considerarea căruia legiuitorul a prevăzut plata lunară a sumei de 10.000 de lei, nu le modifică și nu introduc condiții privind îndeplinirea acestora, ci prevăd aspecte formale, referitoare la decontul și documentele justificative a căror întocmire era necesară pentru obținerea sumei de 10.000 de lei lunar (aspecte de ordin procedural, privind probarea executării obligațiilor contractuale), și, respectiv, clauza penală referitoare la situații specifice privind neîndeplinirea obligațiilor contractuale de către medicul veterinar. ... 70. Această interpretare a dispozițiilor legale vizate de prezentul recurs în interesul legii nu este contrară Deciziei nr. 820 din 3 iulie 2008 a Curții Constituționale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 537 din 16 iulie 2008, întrucât nu se pune problema anulării ori a refuzului de aplicare a unor acte normative cu putere de lege, pentru motivul că sunt discriminatorii, și nici a înlocuirii cu norme create pe cale judiciară sau cu prevederi cuprinse în alte acte normative, ci a aplicării întocmai a dispozițiilor legale incidente, fără a fi nevoie de legislația secundară, ce ar fi trebuit adoptată potrivit art. V din Legea nr. 236/2019. ... 71. Raționamentul și argumentele folosite în Decizia nr. 36/2015 din 23 noiembrie 2015 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept (paragrafele 66, 67, 76 și 77) nu sunt de natură a combate prima orientare jurisprudențială, întrucât au privit o situație diferită de cea de față, astfel încât o analogie între cele două probleme de drept nu poate fi concludentă. ... 72. În sensul aplicabilității normei prevăzute de art. IV alin. (1) din Legea nr. 236/2019 în perioada 16 decembrie 2019-23 iulie 2020, chiar și în lipsa adoptării normelor metodologice prevăzute de art. V din acest act normativ, este indicată și practica Înaltei Curți de Casație și Justiție - Secția a II-a civilă (Decizia nr. 2.205 din 27 octombrie 2022). ... ...