Decizia ÎCCJ nr. 40/2023 (HP)Punctul V
Punctul V
V. Examenul jurisprudenței în materie
1. Jurisprudența națională relevantă
59. În conformitate cu dispozițiile art. 476 alin. (10) din Codul de procedură penală cu referire la art. 473 alin. (5) din Codul de procedură penală, s-a solicitat punctul de vedere al instanțelor de judecată asupra chestiunii de drept supuse dezlegării. ...
A. Întrebarea formulată de Curtea de Apel Constanța
60. Într-o primă opinie, majoritară, se consideră că omisiunea instanței de apel de a analiza o cauză de încetare a procesului penal, întemeiată pe incidența dispozițiilor referitoare la prescripția răspunderii penale și efectele Deciziei Curții Constituționale nr. 358 din 26.05.2022, poate fi examinată ca motiv al contestației în anulare, prevăzute de art. 426 lit. b) din Codul de procedură penală, fie în etapa admiterii în principiu, fie după parcurgerea acestei etape. ...
61. În acest sens sunt puncte de vedere exprimate de către curțile de apel Alba Iulia, Bacău, Brașov, Iași, Galați, Oradea, Suceava, tribunalele Alba, Neamț, Brașov, București, Ilfov, Teleorman, Giurgiu, Cluj, Iași, Bihor, Caraș-Severin, Timiș și judecătoriile Alba Iulia, Piatra-Neamț, Roman, Târgu-Neamț, Rupea, Slobozia, Iași. ...
62. Într-o altă opinie s-a apreciat că eroarea de procedură constând în omisiunea instanței de apel de a analiza o cauză de încetare a procesului penal, întemeiată pe incidența dispozițiilor referitoare la prescripția răspunderii penale și efectele Deciziei Curții Constituționale a României nr. 358/26.05.2022, nu poate fi examinată ca motiv al contestației în anulare, prevăzute de art. 426 lit. b) din Codul de procedură penală. ...
63. În acest sens sunt puncte de vedere exprimate de către Tribunalul Brăila, Ialomița și Judecătoria Sectorului 6 București. ... ...
B. Întrebarea formulată de Curtea de Apel Brașov
64. Într-o primă opinie se consideră că dispozițiile art. 426 lit. b) din Codul de procedură penală nu pot fi invocate pentru a se obține schimbarea soluției pronunțate cu autoritate de lucru judecat în hotărârea penală definitivă, cu privire la legea penală mai favorabilă, în cazul condamnărilor definitive cu privire la care Codul penal din 1969 a fost apreciat în ansamblu ca lege penală mai favorabilă, inclusiv prin raportare la dispozițiile în materia răspunderii penale ori a cauzelor de întrerupere a cursului prescripției. ...
65. În acest sens sunt puncte de vedere exprimate de către curțile de Apel Alba, Bacău, Brașov, București, Iași, Galați, Oradea, tribunalele Neamț, Brașov, Ialomița, Brăila, Vaslui și judecătoriile Alba Iulia, Piatra-Neamț, Rupea, Sectorului 6 București. ...
66. Într-o altă opinie se consideră că omisiunea instanței de apel de a analiza prin raportare la art. 5 din Codul penal legea penală mai favorabilă în raport de existența unei cauze de încetare a procesului penal, respectiv prescripția răspunderii penale, constituie o eroare de procedură și poate fi analizată pe cale contestației în anulare indiferent de legea penală mai favorabilă stabilită. ...
67. În acest sens sunt puncte de vedere exprimate de către Curtea de Apel Iași, tribunalele Neamț, București, Ialomița, Teleorman, Timiș, Caraș-Severin și judecătoriile Roman, Iași. ...
68. Curțile de apel Pitești, Timișoara și Constanța au considerat că sesizarea ce formează obiectul prezentei cauze este inadmisibilă. ... ... ...
2. Jurisprudența relevantă a Înaltei Curți de Casație și Justiție
69. Din perspectiva hotărârilor obligatorii prezintă semnificație sub aspectul chestiunii ce formează obiectul întrebării prealabile:
– Decizia nr. 67 din 25 octombrie 2022 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1141 din 28 noiembrie 2022; ...
– Decizia nr. 82 din 19 decembrie 2022 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 104 din 7 februarie 2023; ...
– Decizia nr. 10 din 29 martie 2017 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 392 din 25 mai 2017. ... ...
70. Din perspectiva deciziilor de speță poate fi evocată Decizia nr. 4/A din 10 ianuarie 2023, pronunțată în Dosarul nr. 1.597/1/2022 al Înaltei Curți de Casație și Justiție - Secția penală prin care s-a reținut că, odată stabilită, prin decizia instanței de apel, legea incidentă, aceeași lege va guverna și instituția prescripției răspunderii penale, iar stabilirea legii penale mai favorabile, inclusiv modalitatea de calcul al termenelor prescripției răspunderii penale, ulterior condamnării definitive, excedează analizei ce se poate realiza în calea extraordinară de atac a contestației în anulare. ... ...
3. Jurisprudența relevantă a Curții Constituționale
71. Decizia Curții Constituționale nr. 297 din 26 aprilie 2018 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 155 alin. (1) din Codul penal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 518 din 25 iunie 2018. ...
72. Decizia Curții Constituționale nr. 358 din 26 mai 2022 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 155 alin. (1) din Codul penal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 565 din 9 iunie 2022. ...
73. Decizia Curții Constituționale nr. 206 din 29 aprilie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 350 din 13 iunie 2013; Decizia nr. 454 din 4 iulie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 836 din 1 octombrie 2018; Decizia nr. 453 din 24 iunie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.190 din 7 decembrie 2020; Decizia nr. 120 din 15 martie 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 715 din 15 iulie 2022. ... ...
4. Jurisprudența relevantă a Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO)
74. Din jurisprudența CEDO pot fi evocate mai multe decizii relevante în problematica securității raporturilor juridice, printre care hotărârile pronunțate în cauzele Brumărescu c. României, Urbanovici c. României, Mitrea c. României și Riabykh c. Rusiei. ... ... ...
Sursa oficială ↗