Decizia ÎCCJ nr. 40/2023 (HP)Punctul VI

VI. Opinia specialiștilor consultați 75. În conformitate cu dispozițiile art. 476 alin. (10) raportat la art. 473 alin. (5) din Codul de procedură penală, s-a solicitat specialiștilor în drept penal opinia asupra chestiunii de drept supuse examinării. ... 76. Universitatea Transilvania din Brașov, prin lect. dr. Constantin Ioan Gliga, a transmis punctul de vedere în sensul că sesizarea formulată este inadmisibilă întrucât se solicită stabilirea efectelor Deciziei nr. 358/2022 pronunțate de Curtea Constituțională, sub aspectul aplicării acesteia în timp. ... 77. În egală măsură, pe fondul cauzei, s-a menționat că, în raport cu natura juridică a instituției contestației în anulare și în acord cu jurisprudența Curții Constituționale, în ipoteza în care instanța de apel a omis să se pronunțe asupra unei cauze de încetare a procesului penal, inclusiv cea întemeiată pe incidența dispozițiilor referitoare la prescripția răspunderii penale invocate de către persoana condamnată, omisiunea instanței de apel poate face obiectul căii extraordinare de atac a contestației în anulare, prevăzută la art. 426 lit. b) din Codul de procedură penală. ... 78. În ceea ce privește cea de a doua problemă care face obiectul evaluării, s-a arătat că, în interpretarea dispozițiilor art. 426 lit. b) din Codul de procedură penală, constituie o eroare de procedură omisiunea instanței de apel de a analiza, potrivit art. 5 din Codul penal, incidența în cauză a unei legi penale mai favorabile cu privire la o cauză de încetare a procesului, deoarece, prin raportare la Decizia Curții Constituționale nr. 651/2018 și art. 5 alin. (2) din Codul penal, deciziile Curții prin care se constată neconstituționalitatea unei norme penale au semnificația unei legi penale mai favorabile care retroactivează în condițiile art. 15 alin. (2) din Constituție, iar omisiunea instanței de apel de a analiza acest aspect, respectiv incidența unei cauze de încetare a procesului penal, face parte din sfera de incidență a dispozițiilor art. 426 lit. b) din Codul de procedură penală. Împrejurarea că, până la apariția Deciziei nr. 358/2022, instanțele de judecată au dat o interpretare eronată asupra naturii Deciziei nr. 297/2018 nu poate prin ea însăși să înlăture aplicabilitatea Deciziei nr. 297/2018. ... 79. Universitatea Transilvania din Brașov, prin prof. dr. Cristinel Ioan Murzea, decan al Facultății de Drept, și lect. dr. Codruț Nicolae Savu, a transmis punctul de vedere conform căruia, în raport cu existența unor circumstanțe noi, evidențiate după rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare și în raport cu dispozițiile art. 1 alin. (5) și art. 147 alin. (4) din Constituția României, coroborate cu dispozițiile art. 6 din Convenția europeană a drepturilor omului și cele ale art. 11 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, referitoare la efectele obligatorii și pentru viitor ale deciziilor Curții Constituționale în cauzele definitiv soluționate, omisiunea instanței de apel de a analiza o cauză de încetare a procesului penal, întemeiată pe incidența dispozițiilor referitoare la prescripția răspunderii penale și efectele Deciziei Curții Constituționale nr. 358 din 26.05.2022, constituie o eroare de procedură ce poate fi examinată ca motiv al contestației în anulare prevăzut de art. 426 lit. b) din Codul de procedură penală atât în etapa admiterii în principiu, cât și după parcurgerea acestei etape. ... 80. De asemenea, s-a apreciat că omisiunea instanței de apel de a analiza, potrivit art. 5 din Codul penal, incidența în cauză a unei legi penale mai favorabile cu privire la o cauză de încetare a procesului penal, respectiv împlinirea termenului de prescripție a răspunderii penale, constituie o eroare de procedură ce se încadrează în cazul de contestație în anulare prevăzut de art. 426 lit. b) din Codul de procedură penală. ... 81. Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iași, prin lect. univ. dr. Daniel Atasiei, a transmis faptul că sesizarea este inadmisibilă, întrucât nu există o veritabilă chestiune de drept necesar a fi lămurită de către completul pentru dezlegarea unei chestiuni de drept. ... 82. Referitor la prima întrebare adresată s-a arătat că aceasta pleacă de la o premisă greșită, aceea că pe calea contestației în anulare se invocă împrejurări noi cu privire la cauza de încetare a procesului penal, intervenite după rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare. ... 83. S-a arătat că pe calea contestației în anulare poate fi invocată prescripția răspunderii penale în măsura în care aceasta nu a fost analizată (pentru respectiva infracțiune) în cursul judecății în apel. Dacă prescripția a fost analizată în faza apelului, atunci contestația în anulare formulată în temeiul art. 426 lit. b) din Codul de procedură penală este inadmisibilă. ... 84. În plus, ceea ce se invocă în cazul acestor contestații în anulare nu este existența unor circumstanțe noi, ci faptul că, la momentul rămânerii definitive a hotărârii de condamnare, Decizia Curții Constituționale nr. 297 din 26 aprilie 2018 era publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, așa încât aceasta își producea efectele specifice deciziei de neconstituționalitate - simplă cu privire la inexistența cauzelor de întrerupere. ... 85. Cu privire la cea de-a doua întrebare s-a apreciat că nu există o veritabilă chestiune de drept, întrucât din dispozițiile legale și din jurisprudența obligatorie aferente instituției contestației în anulare rezultă că omisiunea instanței de a analiza și a se pronunța cu privire la o cauză de încetare a procesului penal poate fi invocată pe calea contestației în anulare. Așadar, inclusiv din perspectiva legii penale mai favorabile, dacă nu a fost analizată o cauză de încetare a procesului penal care ar fi fost incidentă în cauză, această omisiune atrage admisibilitatea contestației în anulare, urmând ca în etapa judecării temeiniciei acesteia să se analizeze dacă aceasta este sau nu incidentă. ... 86. Pe fondul cauzei, cu privire la prima întrebare, s-a arătat că omisiunea instanței de apel de a analiza prescripția răspunderii penale drept cauză de încetare a procesului penal potrivit Deciziei Curții Constituționale nr. 297/2018 constituie o eroare de procedură ce poate fi examinată în contestația în anulare întemeiată pe dispozițiile art. 426 lit. b) din Codul de procedură penală, astfel cum rezultă din considerentele Deciziei nr. 67/2022 a Înaltei Curți de Casație și Justiție. ... 87. S-a menționat că, dacă instanța de apel a examinat prescripția răspunderii penale prin raportare la Decizia Curții Constituționale nr. 297/2018 și a apreciat (chiar greșit) cu privire la efectele sale că nu este împlinit termenul de prescripție a răspunderii penale, nu suntem în prezența unei erori de procedură. O contestație în anulare invocată în aceste condiții va fi inadmisibilă. ... 88. Dacă însă instanța care a soluționat cauza nu a analizat și nu s-a pronunțat cu privire la prescripția răspunderii penale prin raportare la Decizia Curții Constituționale nr. 297/2018, s-a considerat că există o eroare de procedură ce poate fi invocată pe calea contestației în anulare, iar în etapa judecării contestației în anulare va fi supusă analizei prescripția răspunderii penale prin raportare la Decizia Curții Constituționale nr. 297/2018, având în vedere modalitatea corectă de interpretare a acesteia, stabilită de Decizia Curții Constituționale nr. 358/2022. ... 89. Cu privire la cea de-a doua întrebare s-a arătat că răspunsul este unul similar în sensul că omisiunea instanței de apel de a analiza o cauză de încetare a procesului penal poate fi invocată drept temei al contestației în anulare. În cazul în care contestația în anulare vizează totuși o decizie prin care s-a stabilit că reprezintă lege penală mai favorabilă dispozițiile legale aferente Codului penal anterior, a apreciat că, în etapa judecării contestației în anulare, completul ce soluționează această cale extraordinară de atac va putea reține cauza de încetare a procesului penal în măsura în care nu se formează o lex tertia, deci în măsura în care cauza de încetare a procesului penal era incidentă cu privire la toate infracțiunile deduse judecății pentru un inculpat. ... 90. Universitatea Titu Maiorescu, prin prof. univ. dr. Paraschiv Carmen Silvia și lect. univ. dr. Teodorescu Georgiana-Maria, a transmis faptul că nu sunt îndeplinite condițiile de admisibilitate reglementate de art. 475 din Codul de procedură penală, constând în existența unei veritabile probleme de drept care să necesite o dezlegare cu valoare de principiu din partea Înaltei Curți de Casație și Justiție. ... 91. S-a menționat că, din încheierile prin care s-a dispus sesizarea care cuprind opinia completelor cu privire la aspectele ce formează obiectul întrebărilor prealabile, rezultă că instanțele de trimitere și-au format deja o părere cu privire la modul de dezlegare a chestiunii de drept transmise instanței supreme, fapt ce demonstrează că acestea nu au întâmpinat o dificultate reală în interpretarea textului de lege în discuție, de natură a crea un dubiu în limite rezonabile asupra conținutului său, urmărindu-se de fapt, prin declanșarea mecanismului de unificare a practicii judiciare, o confirmare sau, dimpotrivă, o infirmare a soluției ce se prefigurează a fi pronunțată în cauza cu care a fost învestită, și nu o rezolvare de principiu a unei veritabile probleme de drept, prin pronunțarea unei hotărâri prealabile obligatorii, de la momentul publicării sale în Monitorul Oficial al României, Partea I, pentru toate instanțele. ... ...