Decizia CCR nr. 408/2014Paragraful 12

8. Invocă jurisprudenţa prin care Curtea Europeană a Drepturilor Omului a atras atenţia asupra "pericolelor inerente în folosirea legislaţiei cu efect retroactiv care poate influenţa soluţionarea judiciară a unui litigiu în care Statul este parte, inclusiv atunci când efectul noii legislaţii este acela de a transforma litigiul într-unul imposibil de câştigat" ( Hotărârea din 20 februarie 2003, pronunţată în Cauza Forrer-Niedenthal împotriva Germaniei, Hotărârea din 27 martie 2003, pronunţată în Cauza Satka şi alţii împotriva Greciei, Hotărârea din 27 mai 2003, pronunţată în Cauza Crişan împotriva României). Tot astfel, instanţa de la Strasbourg a statuat că "principiul preeminenţei dreptului şi noţiunea de proces echitabil consacrate în art. 6 [din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale] se opun oricărei ingerinţe a puterii legislative în administrarea justiţiei în scopul influenţării deznodământului judiciar al litigiului" (Hotărârea din 9 decembrie 1994, pronunţată în Cauza Rafinăriile greceşti împotriva Greciei, paragraful 49).