Decizia ÎCCJ nr. 31/2023 (HP)Punctul VI

VI. Jurisprudența instanțelor naționale în materie A. Jurisprudența națională relevantă A1. Cu privire la prima chestiune de drept supusă dezlegării 72. Într-o orientare jurisprudențială s-a apreciat că din interpretarea coroborată a dispozițiilor art. 24 alin. (3) și (4) din Legea nr. 554/2004 și ale art. 906 din Codul de procedură civilă (modificat și completat prin Legea nr. 310/2018) nu reiese dreptul creditorului unei obligații stabilite printr-o hotărâre judecătorească definitivă, pronunțată de instanța de contencios administrativ și fiscal, de a solicita în mod repetat fixarea sumei definitive cu titlu de penalități de întârziere, anume pentru trecerea mai multor intervale succesive de 3 luni în care se pretinde că debitorul nu a executat obligația prevăzută în titlul executoriu. ... 73. Această orientare jurisprudențială este susținută de hotărâri judecătorești pronunțate de următoarele instanțe: curțile de apel Suceava și Pitești; tribunalele Bacău, Dolj și Pitești. ... 74. În același sens și-au exprimat puncte de vedere teoretice, nesusținute de practică judiciară, următoarele instanțe: Curtea de Apel Târgu Mureș și tribunalele București, Buzău, Iași, Tulcea și Vrancea. ... 75. Într-o altă orientare jurisprudențială s-a apreciat că din interpretarea coroborată a dispozițiilor art. 24 alin. (3) și alin. (4) din Legea nr. 554/2004 și ale art. 906 din Codul de procedură civilă (modificat și completat prin Legea nr. 310/2018) reiese dreptul creditorului unei obligații stabilite printr-o hotărâre judecătorească definitivă, pronunțată de instanța de contencios administrativ și fiscal, de a solicita în mod repetat fixarea sumei definitive cu titlu de penalități de întârziere, anume pentru trecerea mai multor intervale succesive de 3 luni în care se pretinde că debitorul nu a executat obligația prevăzută în titlul executoriu. ... 76. Această orientare jurisprudențială se regăsește la nivelul Curții de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal și al Tribunalului Argeș. ... 77. În același sens și-au exprimat puncte de vedere teoretice, nesusținute de practică judiciară, următoarele instanțe: Curtea de Apel Galați; tribunalele Maramureș, Gorj, Covasna, Vaslui și Teleorman. ... 78. Curțile de apel Alba Iulia, Brașov, Cluj, Constanța, Galați, Ploiești, Oradea, Târgu Mureș și Timișoara și tribunalele București, Călărași, Ialomița, Giurgiu, Ilfov, Teleorman și Vaslui au comunicat faptul că în raza lor teritorială de competență nu a fost identificată jurisprudență cu privire la chestiunea de drept supusă dezlegării. ... ... A2. Cu privire la cea de-a doua chestiune de drept supusă dezlegării 79. Într-o orientare jurisprudențială s-a apreciat că din interpretarea coroborată a art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă și a art. 431 alin. (2) din Codul de procedură civilă reiese că, în situația unui concurs între efectul pozitiv al autorității de lucru judecat și caracterul obligatoriu al deciziei Înaltei Curți de Casație și Justiție vizând dezlegarea dată unei probleme de drept, în situația în care ambele sunt incidente într-un proces, dar soluționează în mod diferit o problemă de drept, are prioritate de aplicare dezlegarea obligatorie a instanței supreme. ... 80. Această orientare jurisprudențială este reflectată în jurisprudența Curții de Apel Craiova. ... 81. În același sens și-au exprimat puncte de vedere teoretice, nesusținute de practică judiciară, următoarele instanțe: Curtea de Apel Galați și tribunalele Ialomița, Buzău, Vrancea, Covasna, Hunedoara, Maramureș, Iași și Vaslui. ... 82. Într-o orientare teoretică, nesusținută de practică judiciară, s-a conturat opinia potrivit căreia din interpretarea coroborată a art. 521 alin. (3) și a art. 431 alin. (2) din Codul de procedură civilă reiese că, în situația unui concurs între efectul pozitiv al autorității de lucru judecat și caracterul obligatoriu al deciziei Înaltei Curți de Casație și Justiție vizând dezlegarea dată unei probleme de drept, în situația în care ambele sunt incidente într-un proces, dar soluționează în mod diferit o problemă de drept, are prioritate de aplicare autoritatea de lucru judecat. ... 83. În acest sens și-au exprimat puncte de vedere teoretice, nesusținute de practică judiciară, următoarele instanțe: Curtea de Apel Constanța și Târgu Mureș; tribunalele București, Brăila, Gorj, Prahova și Teleorman. ... 84. Un punct de vedere nuanțat cu privire la dezlegarea acestei chestiuni de drept a fost exprimat de Curtea de Apel Suceava, în sensul că, în situația unui concurs între efectul pozitiv al autorității de lucru judecat și caracterul obligatoriu al deciziei Înaltei Curți de Casație și Justiție vizând dezlegarea dată unei probleme de drept, are prioritate de aplicare autoritatea de lucru judecat, dacă hotărârea față de care se invocă efectul pozitiv al autorității de lucru judecat a rămas definitivă ulterior dezlegării obligatorii a instanței supreme. ... 85. Curțile de apel Alba Iulia, București, Bacău, Brașov, Cluj, Constanța, Galați, Pitești, Ploiești, Suceava, Târgu Mureș și Tribunalul Vaslui au comunicat faptul că în raza lor teritorială de competență nu a fost identificată jurisprudență cu privire la chestiunea de drept supusă dezlegării. ... ... ... B. Jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție 86. Așa cum rezultă atât din cuprinsul sesizării, cât și din expunerea anterioară, prezintă relevanță următoarele decizii ale Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept: a) Decizia nr. 16 din 6 martie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 258 din 13 aprilie 2017 (Decizia nr. 16 din 6 martie 2017), prin care Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a statuat următoarele: „În interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 906 alin. (4) din Codul de procedură civilă nu este admisibilă formularea mai multor cereri de fixare a sumei definitive datorate de debitor cu titlu de penalități.“; ... b) Decizia nr. 12 din 22 februarie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 418 din 16 mai 2018 (Decizia nr. 12 din 22 februarie 2018), prin care Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a statuat următoarele: „În interpretarea prevederilor art. 24 alin. (4) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare (…) – penalitățile stabilite în procent pe zi de întârziere se calculează de la momentul indicat în încheierea pronunțată în cadrul procedurii reglementate de art. 24 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare, până la executarea obligației, dar nu mai târziu de momentul expirării termenului de trei luni, înăuntrul căruia debitorul avea posibilitatea să execute în natură obligația, în caz de neexecutare; (…)“; ... ... c) Decizia nr. 21 din 5 aprilie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 572 din 4 iunie 2021 (Decizia nr. 21 din 5 aprilie 2021), prin care Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a stabilit că: „În interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 24 alin. (4) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 138/2014, după pronunțarea de către instanța de executare asupra cererii creditorului de fixare a sumei datorate cu titlu de penalități sau, în lipsa unei astfel de cereri, după împlinirea termenului de prescripție a executării silite, nu mai este admisibilă formularea de către creditor, în temeiul acestei norme speciale, a cererii de stabilire a despăgubirilor pentru neexecutarea în natură a obligației de a face care implică faptul personal al debitorului“. ... ... ... ...