Decizia CCR nr. 441/2014Paragraful 29

27. Prim-ministrul invocă jurisprudenţa Curţii Constituţionale referitoare la noţiunea de "conflict juridic de natură constituţională", precum şi jurisprudenţa conturată în legătură cu problematica reprezentării României la Consiliul European. Faţă de această jurisprudenţă a Curţii Constituţionale, se subliniază faptul că nu se contestă dreptul Preşedintelui României de a reprezenta statul român la reuniunile Consiliului European, ci doar modul discreţionar, arbitrar, în care acesta a ales să colaboreze cu Parlamentul şi Guvernul - chemat să garanteze obligaţiile rezultate din actul aderării. Cu referire la dispoziţiile constituţionale care circumstanţiază rolul şi atribuţiile Preşedintelui României, respectiv ale Guvernului, se arată din nou că niciuna dintre acestea nu se referă la dreptul exclusiv al Preşedintelui României de a reprezenta România la Consiliul European. Art. 80 din Constituţie prevede faptul că Preşedintele României reprezintă statul român, dar nu prevede că este reprezentantul statului român, în sens exclusiv, România putând fi reprezentată şi de alte autorităţi publice în funcţie de atribuţiile legale ale acestora. În final, se arată că, având în vedere că Preşedintele României nu a delegat prim-ministrului atribuţia de a reprezenta România la reuniunea Consiliului European din 26-27 iunie 2014, deşi punctele de pe ordinea de zi au avut un conţinut care corespunde atribuţiilor constituţionale ale Guvernului, există un conflict juridic de natură constituţională complex, şi anume: "Preşedintele României nu şi-a îndeplinit obligaţia de a-l delega pe prim-ministru la această reuniune, deşi trebuia să facă acest lucru în raport cu atribuţiile acestor autorităţi publice, pe de o parte, iar pe de altă parte a exercitat atribuţii constituţionale ale Guvernului, a angajat ţara fără o minimă consultare a autorităţilor publice competente, stabilind în mod unilateral mandatul la reuniunea Consiliului European."