Decizia CCR nr. 358/2014Paragraful 12

8. Referitor la critica de neconstituţionalitate a prevederilor art. I pct. 16 şi 17 din Legea nr. 2/2013, prin raportare la art. 16, art. 21, art. 24, art. 53 şi art. 20 din Constituţie şi art. 6 şi art. 13 din Convenţie, se arată că, din perspectiva jurisprudenţei Curţii Constituţionale în materie, abrogarea cazului de casare atunci când s-a comis o eroare gravă de fapt având drept consecinţă pronunţarea unei hotărâri greşite de achitare sau de condamnare este de natură să aducă atingere dreptului la un proces echitabil. Se susţine că normele supuse controlului de constituţionalitate limitează dreptul părţii, care are, potrivit legii, legitimitatea procesuală de a formula calea de atac a recursului, de a invoca şi supune controlului judiciar probleme esenţiale privind modul de derulare a procesului penal, consecinţele efective ale unei asemenea limitări producându-se atât asupra posibilităţii concrete a recurentului de a exercita dreptul la apărare (prin verificarea unei hotărâri de către o jurisdicţie superioară), cât şi asupra instanţei de control judiciar, care este lipsită de posibilitatea de a cenzura hotărârile judecătoreşti criticabile pe calea invocării din oficiu a unor cauze de casare, ca o aplicare a principiului aflării adevărului care guvernează procesul penal.