Decizia ÎCCJ nr. 24/2023 (HP)Punctul VI

VI. Punctul de vedere al completului de judecată care a formulat sesizarea cu privire la dezlegarea chestiunii de drept 35. Completul de judecată învestit cu soluționarea apelului în Dosarul nr. 1.357/117/2022, arătând că la nivelul Curții de Apel Cluj practica judecătorească este neunitară și prezentând cele două orientări rezultate din examinarea jurisprudenței naționale, a apreciat că, în interpretarea dispozițiilor art. 82 alin. (1) din Legea nr. 303/2004, stabilirea bazei de calcul reprezentate de indemnizația de încadrare brută lunară sau de salariul de bază brut lunar, după caz, și sporurile avute în ultima lună de activitate înainte de data pensionării nu presupune includerea diferențelor de drepturi salariale recunoscute prin hotărâri judecătorești, ci se referă la drepturile salariale reglementate la nivel de sistem și, deci, care privesc întreg corpul de magistrați, fiind recunoscute prin ordine de salarizare emise în acest sens. Această interpretare este singura care permite păstrarea coerenței actului normativ privit în ansamblu și, respectiv, menținerea unui sens rațional al instituției pensiei de serviciu. ... 36. Elocvent este, din această perspectivă, faptul că niciun judecător în activitate nu a beneficiat de aceste drepturi în baza ordinelor de salarizare emise de ministrul justiției. Ori de câte ori se majorează indemnizația brută lunară a unui judecător în activitate, în condiții identice de funcție, vechime și grad al instanței, Ministerul Justiției transmite instrucțiuni instanțelor ai căror președinți sunt ordonatori de credite, în vederea întocmirii adeverințelor-tip privind actualizarea pensiilor, față de strânsa legătură între instituția stabilirii pensiei de serviciu și cea a actualizării acesteia. ... 37. Viziunea legiuitorului, exprimată în întreg ansamblul Legii nr. 303/2004, este aceea potrivit căreia, aferent interdicțiilor și incompatibilităților pe care le au magistrații și evident aferent întregii activități profesionale specifice, aceștia trebuie să se bucure de o pensie de serviciu calculată prin raportare la indemnizația de încadrare și sporurile avute în ultima lună de activitate; în plus, tocmai pentru a se păstra și în timp importanța acestei pensii, este reglementat și un mecanism de actualizare a pensiilor foștilor magistrați, prin raportare la majorările indemnizației brute lunare a magistraților în funcție. ... 38. Așadar, se constată că legiuitorul a avut în vedere o abordare unitară a instituției pensiei de serviciu, legând reglementarea acesteia, atât la momentul stabilirii, cât și ulterior, pe durata existenței sale, de indemnizația în plată a magistraților cu aceeași funcție, vechime și același grad al instanței. ... 39. Ca urmare, doar interpretând sintagma „baza de calcul reprezentată de indemnizația de încadrare brută lunară sau de salariul de bază brut lunar, după caz, și sporurile avute în ultima lună de activitate înainte de data pensionării“ în sensul arătat se asigură respectarea viziunii legiuitorului și coerența instituției. Neincluzându-se în baza de calcul drepturi salariale recunoscute în mod individual prin hotărâri judecătorești și pentru care nu au fost emise ordine de salarizare la nivel de sistem, rămâne ca pensia de serviciu să fie bine calculată prin raportare la datele ce au reieșit din adeverința emisă de tribunal în baza ordinelor de ministru, tot astfel cum nici actualizarea nu se va putea dispune atât timp cât nu se emit ordine de ministru de stabilire a unor indemnizații de încadrare majorate magistraților în funcție. ... 40. Altfel, s-ar ajunge la stabilirea unor drepturi de pensie de serviciu superioare indemnizațiilor plătite în mod efectiv magistraților în funcție, în condiții identice de funcție, vechime și grad al instanței cu cele deținute de alți magistrați la data pensionării, chiar dacă nu toți magistrații au promovat acțiuni în instanță similare cu cele pe care le-a promovat reclamanta și nu toți cei care au promovat astfel de acțiuni au câștigat în demersurile lor procesuale. ... 41. Cât privește invocatele decizii pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție nr. 23 din 29 iunie 2015 și nr. 36 din 4 iunie 2018, acestea nu tranșează asupra diferențelor de drepturi constând din sporul DNA-DIICOT, ci asupra creșterilor salariale de 2%, 5% și 11% prevăzute de Ordonanța Guvernului nr. 10/2007 privind creșterile salariale ce se vor acorda în anul 2007 personalului bugetar salarizat potrivit Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 24/2000 privind sistemul de stabilire a salariilor de bază pentru personalul contractual din sectorul bugetar și personalului salarizat potrivit anexelor nr. II și III la Legea nr. 154/1998 privind sistemul de stabilire a salariilor de bază în sectorul bugetar și a indemnizațiilor pentru persoane care ocupă funcții de demnitate publică, aprobată cu modificări prin Legea nr. 231/2007, cu modificările ulterioare (Ordonanța Guvernului nr. 10/2007), forța juridică a acestor dezlegări limitându-se așadar la aspectele juridice tranșate și neputând fi extinsă prin asemănare la alte situații juridice, cu atât mai mult cu cât în cauză se ridică argumente suplimentare, care nu au fost avute în vedere în aceste decizii. ... ...